Justiţia europeană a condamnat joi Polonia pentru că aceasta a încălcat în mod “persistent” legislaţia europeană asupra calităţii aerului, depăşind regulat pragurile privind particulele fine din atmosferă, informează AFP, potrivit agerpres.
Deciderea unor eventuale sancţiuni pentru această abatere de la legislaţia comunitară va face obiectul unei proceduri ulterioare în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Citeşte şi: Un individ s-a autodetonat în faţa ambasadei americane din Muntenegru
Valorile limită privind concentraţia în aer a particulelor fine (PM10), atât zilnice cât şi anuale, au fost depăşite de mai multe ori în perioada 2007-2015, a explică CJUE într-un comunicat.
Recursul împotriva Varşoviei a fost introdus de Comisia Europeană, garantă a aplicării prevederilor dreptului comunitar.
“Depăşirea valorilor limită aplicabile concentraţiilor de PM10 în aerul ambiant este suficientă ea însăşi pentru a fi constatată o abatere”, explică CJUE.
UE s-a dotat cu mai mute directive pentru lupta împotriva poluării atmosferice, printre care una asupra calităţii aerului ambiant ce determină praguri medii zilnice şi anuale ce nu pot fi depăşite pentru diferiţi poluanţi.
Polonia suferă în special de pe urma prezenţei de particule fine, din cauza reziduurilor de la centralele sale pe cărbune.
Citeşte şi: Fostul preşedinte bolivian este judecat în Florida
De altfel, Polonia nu este singura care înregistrează depăşiri: CJUE a declarat deja Bulgaria vinovată de aceleaşi abateri, iar Comisia preconizează foarte serios să trimită alte nouă state membre ale UE – Germania, Spania, Franţa, Ungaria, Italia, Republica Cehă, România, Marea Britanie şi Slovacia – în faţa justiţiei pentru probleme de poluare cu particule fine şi dioxid de azot.
CJUE îi reproşează de asemenea Varşoviei că nu a elaborat programe pentru a remedia aceste depăşiri în termene rapide. Planurile stabilite de Polonia prevăd o soluţionare a acestei probleme în 2020-2024, însă potrivit legislaţiei europene perioada de depăşire (a nivelurilor admise) trebuie să fie “cât mai scurtă posibil”, aminteşte Curtea de Justiţie.
Potrivit Varşoviei, investiţii tehnice “de anvergură” sunt necesare, iar acestea au o miză “socio-economică şi bugetară”. Însă, “dacă astfel de elemente pot fi luate în considerare, nu este cu toate acestea stabilit că respectivele dificultăţi, care nu comportă un caracter excepţional, sunt de natură să excludă amânări mai puţin îndelungate”, a constatat CJUE.
