Sute de salariaţi din serviciul public al Andorrei au început joi o grevă contra unei reforme a funcţiei publice, marcând astfel prima mişcare socială în acest principat din 1933, relatează AFP.
Greva, ce vizează obţinerea retragerii acestei reforme aflate pe punctul de a fi prezentată parlamentului, a fost urmată de 29% dintre funcţionari, potrivit guvernului, şi urmează să continue vineri.
Conform greviştilor, legea va reduce drepturile funcţionarilor şi a fost pregătită fără consens în ciuda mai multor reuniuni de negociere.
În cadrul grevei, la frontiere, vameşii şi-au exprimat nemulţumirea prin exces de zel, în timp ce circa cinci sute de angajaţi au efectuat opriri intermitente ale traficului la graniţa cu Spania.
Mişcarea a avut ecou de asemenea în educaţie, dar şi în rândul poliţiei şi penitenciarelor.
Greviştii s-au adunat şi în faţa Consiliului General, unde se desfăşura o şedinţă parlamentară. Ei au fluierat, huiduit şi au cerut demisia şefului guvernului, Antoni Marti.
„Am început să strângem semnături pentru a cere demisia şefului guvernului şi acum nimeni nu ne va opri”, a declarat purtătorul de cuvânt al platformei sindicale a funcţionarilor publici, Gabriel Ubach, apreciind că Antoni Marti „s-a înşelat”.
Pentru guvern, este o lege necesară. Şeful executivului, Antoni Marti, a insistat pe faptul că aceasta nu diminuează drepturile şi că „funcţionarii nu vor face o oră în plus”.
El a asigurat că această lege va permite o mai mare flexibilitate a muncii şi că 49 milioane de euro vor fi alocaţi în cursul următorilor 25 de ani pentru îmbunătăţirea suplimentelor salariale.
Potrivit lui Marti, reforma „onorează funcţionarii”, dar există cereri ale sindicatelor care nu pot fi acceptate, cum ar fi cea privind 35 de ore de lucru pe săptămână.
Greva va continua vineri, în special printr-un exces de zel la frontieră, la intrarea în principat, pentru toate camioanele.
Principatul Andorrei este un micro-stat enclavă în Pirinei cu 85.000 de locuitori, cu principala resursă turismul şi ai cărui coprincipi sunt preşedintele Republicii Franceze şi episcopul de Urgell (Catalonia, Spania).
