Premierul armean Nikol Paşinian şi-a anunţat duminică intenţia de a demisiona în aprilie, urmând însă să-şi exercite în continuare funcţiile cu titlu interimar până la alegerile legislative anticipate din iunie, informează AFP. Este vorba de un nou efort de a pune capăt crizei politice din fosta republică sovietică din Caucaz, potrivit agerpres.
“Voi demisiona în aprilie (…), în vederea desfăşurării alegerilor anticipate, dar voi continua să exercit funcţia de premier interimar”, a spus Paşinian, într-o întâlnire cu cetăţenii, conform unei înregistrări difuzate pe pagina sa de Facebook.
Citește și : Administraţia Biden, îngrijorată că Beijingul ar putea decide ocuparea Taiwanului
“Dacă ne confirmaţi (mandatul), vom continua să vă slujim mai bine decât înainte, dacă nu, vom transfera puterea cui veţi dori”, a promis premierul armean, care a rezistat manifestaţiilor şi apelurilor în favoarea demisiei şi pe care opoziţia îl consideră “trădător” pentru semnarea, în noiembrie, un acord de încetare a ostilităţilor cu Azerbaidjanul defavorabil Armeniei.
Paşinian a anunţat joi alegeri parlamentare anticipate pe 20 iunie, încercând să rezolve astfel conflictul cu armata, care-i cere de asemenea să plece de la putere.
Opoziţia îi cere lui Paşinian demisia din noiembrie, când acesta a semnat cu Azerbaidjanul un armistiţiu mediat de Rusia ce a pus capăt unui război de şase săptămâni în urma căruia Armenia a pierdut teritorii din enclava azeră cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah.
Ajuns la putere în urma protestelor antiguvernamentale din 2018, Nikol Paşinian este considerat principalul responsabil pentru înfrângerea în războiul cu Azerbaidjanul. El insistă însă că a semnat armistiţiul pentru a evita pierderi umane şi teritoriale mult mai mari.
Citește și : Guvernul ungar stabileşte condiţiile pentru prima etapă de eliminare a restricţiilor
În virtutea acordului mediat de Moscova, care a pus capăt conflictului armat început pe 27 septembrie între armata azeră şi forţele etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, Azerbaidjanul a preluat controlul asupra unei părţi a teritoriului acestei republici care şi-a autoproclamat independenţa în urma a trei referendumuri (în 1991, 2006 şi 2017), dar fără a fi recunoscută de comunitatea internaţională.
