Moment istoric în Republica Moldova. Un tren cu ecartament european standard a traversat Prutul fără să-și schimbe roțile la graniță. Evenimentul unic a fost luat în furci de presa rusă, care vede în renunțarea la ecartamentul rusesc un adevărat act de agresiune. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.
Republica Moldova a marcat un moment unic în istoria sa. Pentru prima dată de când există căile ferate, un tren a putut trece Prutul fără să-și schimbe roțile. S-a întâmplat săptămâna trecută, înainte de Paști, pe o linie renovată care leagă localitatea Cantemir din Republica Moldova de localitatea Fălciu din România. Noua linie de cale ferată are 4 kilometri și reprezintă o investiție europeană de care va beneficia economia de peste Prut, potrivit rfi.fr.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Era nevoie de o asemenea linie pentru că marfa va fi încărcată la Cantemir și va putea traversa granița cu România și UE fără să mai piardă timp prețios pentru schimbatul roților.
De altfel, cei care circulă cu trenul Prietenia între București și Chișinău știu foarte bine această procedură. Are loc la granția dintre Republica Moldova și România. Vagoanele sunt ridicate, iar sub acestea intră alte roți care se potrivesc ecartamentului de peste Prut.
Trenul Prietenia este și subiect de filme, de glume, de reportaje, dar și de cântece. De pildă, piesa Trenulețul a formației Zdob și Zdub.
Pentru cine nu știe, ecartamentul din Republica Moldova este de tip rusesc. A rămas moștenire de la Uniunea Sovietică. În mitologia căilor ferate se vorbește de faptul că diferența de ecartament este pentru că bolșevicii nu voiau să fie atacați, iar căile ferate să nu fie folosite pentru transporturi militare.
Nu e decât un mit. Pentru că ecartamentul este moștenit încă de la Imperiul Rus, care în momentul în care a decis să introducă liniile ferate a ales un ecartament mai larg, fără să se gândească la conexiunile cu alte căi ferate.
Republica Moldova ar avea nevoie să renunțe la ecartamentul de peste 1500 de milimetri și să implementeze un ecartament cu 10 centimetri mai îngust pentru că ar vrea să se conecteze economic cu Europa și România. Uniunea Europeană investește masiv în călătoria cu trenul și Chișinăul ar dori să beneficieze.
Prin urmare, se deschid noi linii de cale ferată, ba chiar se vorbește despre electrificarea liniei Iași-Chișinău și trecerea ei la ecartament european. Deocamdată acest proiect este în faza de proiect.
În schimb, între Cantemir și Fălciu linia este, practic, gata, testele au fost un succes. De asemenea, se pregătește renovarea pe bani europeni a celebrului pod Eiffel de peste Prut, din regiunea orașului Ungheni. Acest pod a fost construit după un proiect al celebrului inginer Eiffel, spun miturile locului. Mitul podului Eiffel a fost oficializat printr-o decizie a autorităților locale care au decis să numească anume așa podul respectiv.
Este e un pod cu o uriașă încărcătură istorică. Pe aici au trecut trupele militare ruse în celebrul război ruso-turc din 1877, în care s-a implicat armata României și și-a obținut independența.
Apoi în 1990 pe acest pod s-au desfășurat evenimentele intrate în istorie ca Podul de flori de peste Prut.
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
Presa rusă privește cu nemulțumire la renunțarea la ecartamentul rusesc. Agenția de presă Tass publică o știre în care citează pe conducătorul Centrului Rus-Moldovenesc de Prietenie și Cooperare, Dmitri Sorokin. Acesta spune că planurile autorităților de a trece la ecartamentul feroviar standard european este pentru că Chișinăul își dorește să adere la NATO.
Nici Agenția Tass, nici Sorokin nu au prezentat un punct de vedere al Chișinăului, dar nici probe în susținerea ideii că, prin adoptarea ecartamentului european, Republica Moldova își dorește intrarea în componența NATO.
