Riscul de blackout nu este o temă speculativă, ci o problemă reală în sistemul energetic al Republicii Moldova, susține într-un interviu pentru Puterea.ro, Corina Popescu, președinte al Consiliului de Administrație Moldelectrica, operatorul sistemului de transport.
Președinta Consiliului de Administrație Moldelectrica atrage atenția în interviul Puterea, că un asemenea eveniment are un impact „devastator”, mai ales într-un context regional tensionat și într-un sistem energetic aflat în plină transformare, scrie Mold-street.com.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
R. Moldova are un sistem energetic vulnerabil la blackout
Or războiul din Ucraina a schimbat brutal regulile jocului, iar securitatea energetică nu mai este doar o temă tehnică, ci o chestiune de supraviețuire economică și strategică. În același timp Republica Moldova rămâne una dintre cele mai expuse țări din Europa de Est, prinsă între vulnerabilități istorice, infrastructură insuficientă și nevoia urgentă de a-și ancora sistemul energetic în arhitectura europeană.
În opinia Corinei Popescu, marile avarii nu mai pot fi explicate simplist prin ideea de supraîncărcare a rețelei. Cauzele devin mai complexe, mai ales pe măsură ce sistemele energetice europene integrează volume tot mai mari de energie regenerabilă intermitentă. Problema nu este tranziția energetică în sine, ci felul în care ea este implementată.
Trecerea către regenerabile ar fi trebuit făcută mai echilibrat
Președinta Consiliului de Administrație Moldelectrica susține că trecerea către regenerabile ar fi trebuit făcută mai echilibrat, în paralel cu investiții serioase în flexibilitate, automatizare, controlul tensiunii și managementul puterii reactive.
Fără aceste componente, rețeaua devine mai dificil de operat, iar într-un moment critic, intervenția umană poate veni prea târziu.
Potrivit acesteia, atunci când apare un cumul de factori tehnici și operaționali, totul se poate degrada extrem de rapid. De aici și importanța studiilor de sistem, a simulărilor și a măsurilor preventive. “În energie, marile crize nu se gestionează în clipa în care izbucnesc, ci înainte, prin investiții și scenarii pregătite din timp”, afirmă Corina Popescu.
În opinia ei nu viteza tranziției verzi este, în sine, problema, ci lipsa unei arhitecturi de echilibrare care să țină pasul cu noul model de producție.
Or, în sistemele clasice, bazate pe cărbune sau gaze, producția poate fi controlată pentru că sursa primară este controlabilă. În schimb, la solar și eolian, producția depinde de soare și de vânt. Asta schimbă radical logica operării rețelei.
În lipsa bateriilor de stocare, a centralelor flexibile și a unor mecanisme eficiente de demand management, energia produsă în exces în anumite intervale nu poate fi mutată acolo unde și când este nevoie. Astfel, apar dezechilibre care pun presiune pe sistem.
Investițiile în regenerabile trebuie dublate de investiții în infrastructură
Corina Popescu explică faptul că multe dintre aceste probleme au fost observate deja în state care au intrat mai devreme în tranziția energetică. Lecția lor este că investițiile în regenerabile trebuie dublate de investiții în infrastructura care poate absorbi și regla această nouă realitate.
Dacă pentru statele mari vulnerabilitățile pot fi parțial amortizate, pentru Republica Moldova riscurile sunt și mai severe. Or Republica Moldova nu dispune încă de suficiente capacități proprii care să stabilizeze sistemul în momentele dificile. În plus, își construiește o mare parte din noua infrastructură energetică într-un climat de insecuritate permanentă, sub amenințarea directă a războiului din vecinătate.
R. Moldova cumpără energia din România la prețuri de piață
Președinta Consiliului de Administrație Moldelectrica explică și ce înseamnă, ajutorul de avarie primit de Republica Moldova din partea României. Acesta este un mecanism folosit între operatorii de transport și sistem pentru a evita colapsul rețelei înainte ca aceasta să intre într-un blackout.
Adică, este un instrument de solidaritate tehnică între sisteme interconectate, folosit tocmai pentru a împiedica prăbușirea în cascadă. Pentru Republica Moldova, care are puține opțiuni, acest mecanism este esențial.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
În același timp, Corina Popescu respinge ideea că România ar fi livrat energie în condiții preferențiale netransparente. Ea spune că energia cumpărată de companiile din Republica Moldova a fost achiziționată, în cea mai mare parte, la aceleași prețuri de piață la care cumpărau și companiile românești.
Amintim că în acest an Republica Moldova s-a confruntat de câteva ori cu deconectări masive a consumatorilor de la sistemul energetic, iar cea mai gravă a fost la finele lunii martie, când în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice civile a Ucrainei, a fost avariată și deconectată linia electrică de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, prin care Republica Moldova importa circa 50% din necesarul de curent electric.
