Preşedintele Columbiei, Ivan Duque, a semnat joi legea care reglementează sistemul judiciar post-conflict al ţării, consolidând poziţia sa după luni de incertitudine, relatează agenţia DPA, potrivit agerpres.
Organismul, intitulat Jurisdicţia Specială pentru Pace (JEP), a fost creat ca parte a unui acord de pace din 2016 cu mişcarea de gherilă FARC după 52 de ani de conflict.
Citeşte şi: Theresa May îşi depune demisia oficială
JEP prevede pedepse mai blânde pentru foşti membri ai gherilei şi pentru soldaţi care au cooperat cu justiţia pentru stabilirea responsabilităţilor pentru crimele legate de conflict.
Sistemul judiciar de tranziţie funcţionează din ianuarie 2018, dar Duque nu şi-a pus semnătura finală pe legea care-l reglementează, propunând în schimb modificări la şase din cele 159 de articole.
Preşedintele a argumentat că schimbările vor garanta mai bine justiţia pentru victimele conflictului, dar criticii îl acuză că încearcă să slăbească JEP în scopul de a preveni investigaţiile privind abuzurile referitoare la drepturile omului.
Congresul a respins modificările propuse de către Duque, determinându-l să semneze în cele din urmă legea.
JEP are acum ”toate instrumentele constituţionale şi legale” de care are nevoie, a precizat organismul într-un comunicat.
Citeşte şi: Canada anunţă când vor începe audierile în procesul de extrădare al directoarei de la Huawei
”Aceasta ne asigură că legea statutară deschide calea pentru JEP de a avea un cadru complet reglementat”, a declarat preşedintele său, Patricia Linares.
Acordul de pace cu FARC din Columbia a transformat mişcarea de gherilă într-un partid politic şi a dus la demobilizarea a circa 7.000 combatanţi. Cu toate acestea, există relatări că mulţi dintre ei pun din nou mâna pe arme, deoarece procesul de pace stagnează.
Conflictul armat din Columbia s-a soldat cu peste 260.000 de morţi începând din 1958, potrivit organismului guvernamental Centrul naţional pentru memoria istoriei. Peste şapte milioane de persoane au fost strămutate.
