Papa Leon al XIV-lea împlineşte 100 de zile de pontificat, început pe 8 mai, când a ieşit pentru prima oară în balconul bazilicii San Pietro, o perioadă marcată de caracterul său rezervat şi de o prudenţă totală deoarece nu a luat încă decizii importante, precum şi de o puternică înclinaţie spre diplomaţie, relatează joi EFE într-o scurtă analiză, potrivit stiripesurse.ro.
În aceste 100 de zile la Vatican ale pontifului american care va împlini 70 de ani în luna septembrie, cele mai comentate schimbări comparativ cu pontificatul papei Francisc au fost, în special, cele care indică o întoarcere la tradiţie. De la folosirea veşmintelor liturgice pe care papa Francisc o eliminase, precum decizia de a reîncepe să poarte mantia roşie şi pantalonii albi sub sutană, până la dorinţa de a reveni să locuiască în palatul apostolic, de a petrece vacanţele la Castel Gandolfo sau de a reintroduce solemna procesiune Corpus Christi pe străzile Romei cu paliu purtat deasupra veşmintelor pontificale.
Citeşte şi: Moldovenii care depășesc perioada autorizată de ședere în SUA vor primi interdicţie – Stiripesurse.md
În rest, papa Robert Prevost nu a luat încă decizii importante pentru Biserică sau pentru guvernul Vaticanului, precum numirea colaboratorilor, cu excepţia secretarului său, sau schimbări în Curia romană, deşi pentru mulţi aceasta se datorează caracterului său prudent.
“La Casa Albă se spune că o sută de zile sunt un reper revelator pentru preşedinţie. Domeniul de acţiune a unui pontificat este diferit. Nu ar trebui să aşteptăm numirile ca pe o probă pentru papă. Va face aceste numiri atunci când va fi necesar, însă nu va fi echipa de guvernare cea care ne va spune cine este Prevost. Este o greşeală să îl judecăm în termeni de ruptură sau continuitate cu Francisc, sau dacă sunt reintroduse sau nu instituţii”, afirmă într-un interviu recent pentru La Stampa fondatorul Comunităţii de la San Egidio, Andrea Riccardi.
Responsabila de comunicare a Operelor Misionale Pontificale din Statele Unite, Ines San Martin, a explicat pentru EFE că, în aceste o sută de zile, “Leon al XIV-lea s-a dedicat în principal observării şi ascultării mult mai mult decât să vorbească. De aceea, de exemplu, nu l-am văzut să facă schimbări mari de personal în ce priveşte Curia romană”.
“În septembrie le vom vedea probabil pe primele. Este un bărbat în mod clar conciliant, care ascultă părţile înainte de a lua măsuri, obişnuit să lucreze cu persoane cu orientări teologice şi politice diferite”, explică Ines San Martin, subliniind că au fost “trei luni dedicate acomodării cu noul său rol”.
În timp ce, pentru unii, caracterul aproape timid şi discursul prea structurat al papei Leon nu i-au permis acestuia să se conecteze cu milionul de tineri în cadrul întâlnirii de la Tor Vergata pentru Jubileul Tineretului, San Martin consideră că suveranul pontif a avut “un stil clar de lidership adânc înrădăcinat în Sfântul Augustin, adică încurajând viaţa spirituală, prietenia ca sinonim al vieţii în comunitate şi caritatea”.
“Nu simpatic, ci empatic”, sunt aprecierile auzite la adresa modului său de a relaţiona cu mulţimile de credincioşi.
S-au remarcat în perioada scursă de la numire semnele de pacificare arătate de noul lider al Bisericii Catolice după câteva turbulenţe, precum trimiterea cardinalului Robert Sarah, considerat un ultraconservator şi aflat în contradicţie cu papa Francisc în timpul pontificatului acestuia, ca reprezentant al papei pentru o sărbătoare jubiliară la Sainte-Anne d’Auray, în Franţa.
Discursurile pe care papa Leon al XIV-lea le-a rostit în aceste o sută de zile nu au fost marcate de mari surprize. A apărat familia “formată doar dintr-un bărbat şi o femeie”, viaţa în toate etapele sale, nevoia de a proteja mediului înconjurător şi condamnarea cursei reînarmării.
În lumea actuală, aflată în criză din cauza numeroaselor conflicte, papa Leon al XIV-lea a reiterat în multe ocazii cererea sa de a se obţine pacea, manifestând o înclinaţie diplomatică, deşi întotdeauna marcată de prudenţă. A repetat apelurile la încheierea conflictelor din lume şi a condamnat atacurile din Fâşia Gaza care duc la înfometarea populaţiei palestiniene, dar a ales anumite momente pentru a lansa acest tip de apeluri. De exemplu, acestea au dispărut din audienţele generale.
Papa Leon al XIV-lea a oferit Vaticanul ca punct de întâlnire pentru negocierile dintre Rusia şi Ucraina şi, fără să fie influenţat de refuzul Rusiei, a discutat ulterior cu preşedintele Vladimir Putin şi l-a primit pe emisarul patriarhului ortodox al Moscovei, Chiril I. De asemenea, în acest interval de timp, l-a primit deja de două ori pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
