După mai multe zile de negocieri intense, preşedintele democrat american Joe Biden şi liderul republican Kevin McCarthy au ajuns sâmbătă la un “acord de principiu” pentru evitarea intrării SUA în incapacitate de plată a datoriei, în lipsa căruia începând din 5 iunie statul american nu şi-ar mai putea onora angajamentele financiare, salarii, pensii, datorii etc, potrivit agerpres.
Ridicarea plafonului datoriei publice este de obicei o procedură de rutină în SUA, dar, cum ea are nevoie de votul favorabil al Congresului, republicanii deveniţi majoritari în Camera Reprezentanţilor au decis anul acesta să profite de ea pentru a impune o reducere a cheltuielilor publice, notează AFP într-o prezentare a schiţei acordului, pe care Joe Biden l-a descris drept un “compromis”, în timp ce Kevin McCarthy consideră că este este “absolut demn pentru poporul american”.
Citește și : Scholz afirmă că summitul NATO va fi consacrat ‘mai ales’ sprijinului concret pentru Ucraina
Acordul convenit permite ridicarea timp de doi ani, aşadar până după alegerile prezidenţiale din 2024, a plafonului datoriei SUA, stabilit în prezent la 31.400 de miliarde de dolari. În schimb, democraţii au acceptat limitarea anumitor cheltuieli publice, dar nu atât de mult cât şi-ar fi dorit republicanii.
Detaliile acordului nu au fost încă făcute publice, dar unele cereri ale ambelor tabere par să nu fie incluse, cum ar fi de pildă eliminarea unor facilităţi fiscale cerută de către democraţi sau sistarea anumitor ajutoare pentru tranziţia ecologică, cerută de republicani.
Conform unei surse apropiate negocierilor, cheltuielile care nu privesc sectorul Apărării ar urma să rămână aproximativ neschimbate în anul fiscal 2024 şi apoi să crească cu 1% în 2025. Potrivit unui document al republicanilor, cheltuielile pentru anul fiscal 2023 trebuie să fie similare celor din 2022.
Acordul menţine creşterea cheltuielilor pentru armată şi pentru foştii combatanţi dorită de Administraţia Biden. Înţelegerea mai prevede şi o scădere cu 10 miliarde de dolari a fondurilor alocate Fiscului pentru a se moderniza şi a consolida controalele, precum şi recuperarea fondurilor alocate combaterii COVID-19 care nu au fost folosite.
Un mare punct de divergenţă între democraţi şi republicani îl constituie ajutoarele sociale. Compromisul convenit la acest capitol creşte de la 49 la 54 de ani vârstă de la care adulţii fără copii trebuie să muncească pentru a primi bonuri de masă, în schimb elimină această obligaţia a de avea un loc de muncă în cazul foştilor combatanţi şi al persoanelor fără adăpost.
Accesul la programul de asigurări de sănătate pentru persoanele cele mai nevoiaşe şi planul Casei Albe de diminuare a datoriilor pentru studii nu sunt a priori modificate.
Citește și : Putin se declară surprins de manifestările anti-ruseşti din Georgia
Acordul a fost însă primit cu critici de republicanii radicali, aceştia considerând că s-au făcut prea multe concesii democraţilor. Congresmeni republicani, precum Dan Bishop, Chip Roy sau Rand Paul, l-au criticat dur pe McCarthy pentru că, în opinia lor, reducerile de cheltuieli nu ar fi reale şi s-ar menţine statu quo-ul.
“Acest acord este o nebunie. O creştere de 4 miliarde de dolari a plafonului datoriei fără practic nicio reducere de cheltuieli nu este ceva ce să acceptăm. Nu voi vota pentru ruinarea ţării noastre”, a scris pe Twitter congresmanul republican Ralph Norman.
