Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele ținte ale campaniilor de manipulare informațională. Potrivit unui raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, actorii ostili nu își mai concentrează eforturile doar în perioadele electorale, ci încearcă să influențeze permanent percepțiile cetățenilor despre stat și despre parcursul european al țării, transmite IPN.
Conform raportului, în mesajele identificate de autori, apropierea de UE este asociată cu pierderea suveranității, control extern, costuri economice, abandonarea piețelor tradiționale sau riscuri pentru identitatea națională. Chiar și atunci când mesajele nu atacă direct Uniunea Europeană, ele urmăresc diminuarea încrederii în instituțiile care implementează reformele necesare aderării.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Autorii documentului constată și o schimbare de strategie. Dacă anterior intervențiile erau concentrate în jurul alegerilor, acum accentul este pus inclusiv pe pregătirea terenului pentru viitoarele scrutinuri prin testarea și consolidarea unor infrastructuri de influență care pot fi activate rapid în perioade de criză sau în campanii electorale.
Raportul arată că aceste acțiuni se desfășoară pe mai multe platforme simultan. Rețele de conturi false pe Facebook și TikTok, campanii coordonate pe platforma X, sondaje promovate prin infrastructuri digitale rusești și site-uri care imită surse media sunt folosite pentru a răspândi anumite narațiuni și pentru a amplifica artificial vizibilitatea unor mesaje.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Potrivit CCSCD, o parte importantă a acestor campanii urmărește afectarea relației dintre stat și cetățean. Probleme reale, precum prețurile, migrația, securitatea, reforma justiției, autonomia locală sau situația economică, sunt prezentate drept dovezi ale incapacității statului de a răspunde nevoilor populației. În acest fel, este alimentată neîncrederea în instituțiile publice și în capacitatea acestora de a gestiona reformele.
