Promo-LEX denunţă lipsa transparenţei în finanţarea partidelor

Raportul analizează modul în care partidele politice și-au finanțat activitatea în 2024, eficiența autorităților – în special a Comisiei Electorale Centrale (CEC) – în monitorizarea și controlul finanțării politice, precum și estimările Promo-LEX privind cheltuielile neraportate ale formațiunilor. De asemenea, este prezentat și contextul legislativ, modificat recent, care reglementează domeniul finanțării partidelor.

Citeşte şi: Summitul din 4 iulie confirmă că UE nu vinde iluzii – Stiripesurse.md

Un indicator pozitiv identificat de Promo-LEX este creșterea numărului de rapoarte financiare depuse la CEC – 95% dintre partide au depus aceste documente în 2024, față de 75% în 2023. Totuși, calitatea rapoartelor continuă să fie „discutabilă”. Unele partide, precum Blocul Politic „Victorie” și componentele sale (FASM, PR, PPV și ȘANSĂ), au raportat în mod inexplicabil venituri și cheltuieli „zero”, deși au desfășurat activități politice ample.

În același timp, sistemul electronic de raportare – SSI „Control Financiar” – a continuat să aibă deficiențe, determinând extinderea termenelor de raportare. Promo-LEX recomandă CEC-ului revizuirea și rescrierea completă a acestui modul.

În 2024, partidele politice au raportat venituri totale de 70,2 milioane de lei. Cei mai mulți bani au fost concentrați în mâinile a trei formațiuni: PAS (46%), PSRM (18%) și Partidul Nostru (10%). Această distribuție neechilibrată pune sub semnul întrebării șansele reale de concurență pentru partidele mici.

Alocațiile de la bugetul de stat au constituit principala sursă de finanțare (75%), în scădere față de 2023 (84%). Donațiile private, în schimb, au crescut de trei ori, ajungând la 13,5 milioane lei – cele mai multe direcționate către PAS (35%), PN (27%) și PSRM (18%).

În total, 39 de partide au raportat cheltuieli de 71 milioane de lei, iar 76% din aceste sume aparțin acelorași trei formațiuni dominante. Promo-LEX a estimat că cel puțin 20 de milioane de lei reprezintă cheltuieli neraportate – adică 28% din totalul oficial declarat. Cel mai mare procent de cheltuieli neraportate aparține BP „Victorie” (81%), urmat de PSRM (8%) și, în proporții mai mici, PN, PAS, PSDE și PPVM.

Printre categoriile de cheltuieli neraportate se regăsesc: publicitatea pe rețelele sociale (37%), organizarea de evenimente politice (21%) și întreținerea sediilor (12%).

Raportul trece în revistă modificările legislative adoptate în 2024, printre care: reglementarea blocurilor politice, interzicerea partidelor succesoare, sancțiuni mai dure pentru coruperea alegătorilor, interzicerea promovării liderilor prin activități filantropice. Încă lipsesc, însă, reglementări clare privind finanțarea indirectă, prin terți – un aspect semnalat constant de observatorii naționali și internaționali.

În perioada analizată, CEC a sancționat mai multe partide și donatori: 33 de procese contravenționale au fost inițiate pentru raportare financiară incorectă. În opt cazuri, Ministerul Justiției a fost sesizat, iar activitatea a șase partide a fost limitată. CEC a solicitat dizolvarea a cinci formațiuni.

Totodată, Procuratura Anticorupție a transmis în judecată 12 cauze penale. În martie 2025, doi deputați și un apropiat al acestora au fost condamnați penal pentru finanțare ilegală și gestionare frauduloasă a fondurilor de partid. Cei trei sunt în prezent dați în urmărire.

Recomandările Promo-LEX către autorități:

• Parlamentul să identifice un mecanism echilibrat între finanțarea publică și cea privată;
• Partidele să-și mobilizeze membrii pentru colectarea cotizațiilor;
• Diversificarea surselor de venit pentru a reduce dependența de bugetul de stat;
• Revizuirea sistemului electronic de raportare financiară;
• Completarea cadrului legal privind finanțarea prin terți.