Președintele rus Vladimir Putin a apărat încă o dată invazia pe scară largă de la începutul anului 2022. El susține că e un răspuns la o “lovitură de stat susținută de Occident” și la influența NATO, afirmație pe care nu a susținut-o niciodată cu dovezi.
Președintele rus Vladimir Putin a acuzat în mod deschis Occidentul și NATO pentru războiul total pe care îl poartă împotriva Ucrainei, în discursul său de luni, de la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, de la Tianjin, potrivit stiripesurse.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Putin a apărat invazia pe scară largă a Ucrainei declanșată la începutul anului 2022, spunând celor prezenți că războiul a fost „rezultatul unei lovituri de stat în Ucraina, susținută și provocată de Occident” – o referire la protestele sângeroase Euromaidan din Kiev, care s-au soldat cu înlăturarea președintelui Viktor Ianukovici, aliat al Kremlinului, în 2014.
„Al doilea motiv al crizei este încercarea constantă a Occidentului de a atrage Ucraina în NATO”, a adăugat Putin. Președintele rus a lansat în repetate rânduri acuzații similare în trecut, fără a furniza dovezi, potrivit Euronews.
Liderul rus a vorbit înaintea discuțiilor bilaterale cu Xi, în cadrul cărora urma să-l informeze pe președintele chinez cu privire la discuțiile dintre Rusia și SUA despre războiul în curs, care au avut loc luna trecută în Alaska.
Luni, Putin a declarat că speră ca „înțelegerile la care s-a ajuns la recentul summit ruso-american la nivel înalt din Alaska să deschidă calea către pace în Ucraina”.
Între timp, Xi a anunțat că China va accelera crearea unei bănci de dezvoltare a Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) și a promis împrumuturi în valoare de 1,4 miliarde de dolari pe o perioadă de trei ani pentru statele membre, în încercarea de a extinde influența organizației dincolo de domeniul tradițional al securității.
„În prezent, pe măsură ce situația globală devine mai complexă și mai turbulentă, statele membre se confruntă cu responsabilități mai dificile în materie de siguranță și dezvoltare”, a declarat Xi în discursul de deschidere adresat liderilor din Rusia, India și alte țări membre ale SCO.
Președintele chinez a făcut apel la state să „se opună mentalității Războiului Rece, confruntării între blocuri și intimidării”, pledând în același timp pentru „o lume multipolară egală și ordonată” – un discurs în concordanță cu critica Chinei la adresa leadershipului global al SUA.
Șefii de stat din 10 țări din Europa și Asia, inclusiv Putin și prim-ministrul indian Narendra Modi, vor continua discuțiile luni.
Mulți dintre lideri sunt așteptați să fie prezenți miercuri la Beijing la parada militară organizată de Xi pentru a marca 80 de ani de la victoria asupra Japoniei în al Doilea Război Mondial. Liderul nord-coreean Kim Jong-un este programat să participe, împreună cu Vladimir Putin.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Fondată la Shanghai în iunie 2001, SCO s-a extins de la șase membri fondatori la o familie de 26 de națiuni, formată din 10 membri, doi observatori și 14 parteneri de dialog din Asia, Europa și Africa.
Grupul și-a sporit influența de la înființarea sa, în urmă cu 24 de ani, deși obiectivele și programele sale rămân neclare, iar gradul de recunoaștere a numelui său este scăzut.
Mulți îl consideră, de asemenea, parte a planurilor Beijingului de a-și promova numele ca actor influent pe scena internațională.
