Putin avertizează asupra ‘problemelor’ care vor urma la graniţa dintre Finlanda şi Rusia
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat într-un interviu pentru presa rusă că afirmaţia preşedintelui american Joe Biden potrivit căreia Rusia va ataca o ţară NATO dacă va câştiga în Ucraina este un nonsens total, dând asigurări că Rusia nu are niciun interes să se lupte cu alianţa militară NATO, relatează Reuters. În acelaşi timp, Putin avertizează asupra “problemelor” care vor urma la graniţa dintre Finlanda şi Rusia după aderarea ţării nordice la NATO.
Joe Biden a avertizat la începutul acestei luni că, dacă Putin obţine o victorie în Ucraina, atunci Rusia va ataca o ţară NATO, potrivit stiripesurse.ro.
Citeşte şi: Putin avertizează Chişinăul: ‘Dacă nu vrea, nu trebuie’
“Este un nonsens total – şi cred că preşedintele Biden înţelege acest lucru”, a declarat Putin într-un interviu difuzat duminică de televiziunea de stat Rossia. A fost o încercare a lui Biden de a-şi justifica “politica eronată” în legătură cu Rusia, a comentat Putin.
“Rusia nu are niciun motiv, niciun interes – niciun interes geopolitic, nici economic, nici politic, nici militar – să se lupte cu ţările NATO”, a asigurat liderul de la Kremlin.
Putin avertizează asupra ‘problemelor’ care vor urma la graniţa dintre Finlanda şi Rusia
“Nu cred că SUA de astăzi – mă refer la perspectiva dezvoltării mondiale – sunt atât de interesate, aşa cum credeau acum 20 de ani, să provoace – sau aşa cum declară public – o înfrângere strategică Rusiei”, a mai declarat Putin în interviul acordat realizatorului emisiunii “Moscova. Kremlin. Putin”, Pavel Zarubin.
“Nu avem nicio pretenţie teritorială una faţă de cealaltă, nicio dorinţă de a strica relaţiile cu ele (cu ţările NATO – n.r.). Suntem interesaţi să dezvoltăm relaţiile”, a mai susţinut Putin.
“NU EXISTAU PROBLEME CU FINLANDA, ACUM VOR EXISTA”
Între timp, a acuzat liderul rus, Finlanda a fost literalmente târâtă în NATO, deşi avea toate disputele cu Rusia – inclusiv cele teritoriale – rezolvate cu mult timp în urmă, de la mijlocul secolului XX. “Nu existau probleme – acum vor exista, pentru că acum vom crea acolo Districtul Militar Leningrad şi vom concentra acolo un număr de unităţi militare. De ce au nevoie de asta? Este doar o prostie!” – a comentat Putin mimând uimirea.
El a acuzat “partenerii” occidentali că vor să creeze în mod artificial probleme, pentru că nu vor să aibă Rusia drept concurent, amplificând retorica tensionată dintre foştii protagonişti ai Războiului Rece.
Finlanda s-a alăturat NATO în primăvara acestui an punând capăt deceniilor sale de neutralitate de după al Doilea Război Mondial, ca urmare a invaziei ruse din Ucraina. Finlanda, care are o graniţă comună de 1.340 km cu Rusia, a făcut faţă Uniunii Sovietice, care a atacat-o imediat după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, în 1939, în ceea ce este cunoscut drept Războiul de Iarnă.
Putin avertizează asupra ‘problemelor’ care vor urma la graniţa dintre Finlanda şi Rusia
În ultimele săptămâni, Helsinki a acuzat Moscova de “război hibrid” prin “împingerea” solicitanţilor de azil la punctele de trecere a frontierei dintre cele două ţări, ceea ce a dus luna trecută la închiderea tuturor punctelor de trecere a frontierei, cu excepţia unuia. Zeci de solicitanţi de azil au trecut vineri în Finlanda după ce punctele de trecere a frontierei au fost redeschise temporar.
Citeşte şi: Rata exportului R. Moldova – în declin
Rusia plănuieşte să îşi reorganizeze diviziile militare pentru a trimite mai multe trupe în nord-vestul ţării. “Având în vedere dorinţa NATO de a construi un potenţial militar în apropierea graniţelor ruseşti… sunt necesare măsuri de retorsiune pentru a crea o grupare adecvată de trupe în nord-vestul Rusiei”, a declarat anul trecut ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu.
Planurile Rusiei de militarizare suplimentară a frontierelor vin în contextul în care, luni, Finlanda va semna un pact de apărare cu armata americană, permiţându-i acesteia un acces larg la bazele sale, inclusiv în apropiere de graniţa cu Rusia. Acordul bilateral va facilita “organizarea operaţiunilor pe timp de pace, dar mai ales poate fi vital în caz de criză”, a declarat ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, reaminteşte The Guardian.
