La două săptămâni după summitul dintre Trump și Putin din Alaska, într-un interviu acordat ziarului Daily Caller, președintele SUA a recunoscut că o întâlnire bilaterală între liderii rus și ucrainean pare puțin probabilă.
„Ne înțelegem bine. Ați văzut, avem o relație bună de ani de zile, o relație foarte bună”, a spus el despre sine și Putin. „Așa că, chiar am crezut că putem face asta. Mi-ar fi plăcut. Poate că trebuie să mai lupte puțin. Să continue să lupte prostește”, scrie „Il Corriere della Sera” (Italia), potrivit stiripesurse.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
De-a lungul săptămânii trecute, Trump a părut să-și minimizeze rolul în medierea păcii în Ucraina, declarând – în urma convorbirii telefonice cu Putin în marja summitului său cu Zelenski și europenii din 18 august – că a început organizarea întâlnirii bilaterale ruso-ucrainene. „E nevoie de doi pentru a dansa tango”, le-a spus reporterilor lunea trecută. Iar marți, la ședința de cabinet, s-a arătat vizibil frustrat de această chestiune: „Totul e o poză, totul e o prostie”. Joi, după unul dintre cele mai violente atacuri rusești împotriva Ucrainei, care a ucis 25 de persoane, inclusiv patru copii, și a lovit sediul delegației Uniunii Europene și al British Council, purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, a declarat că Trump „nu este încântat de această veste, dar nici nu este surprins” și că monitorizează „îndeaproape” evoluțiile.
Vineri, într-un interviu acordat publicației Daily Caller, Trump a reiterat că totuși, ar putea avea loc o întâlnire trilaterală între el, Putin și Zelenski (aceasta fusese ideea sa inițială, înainte de a trece la o întâlnire bilaterală pe 18 august): „Nu știu ce să zic despre o întâlnire bilaterală, dar o întâlnire trilaterală, da. Numai că uneori, oamenii nu sunt pregătiți. Am folosit de câteva ori următoarea analog: în curtea școlii de află doi copii, se urăsc și încep să se certe, iar tu vrei să se oprească, însă ei continuă să se certe. După un timp, sunt fericiți să se oprească… Uneori, așa este”.
Întrebarea în acest moment este dacă Trump va decide să se retragă din rolul de mediator între Rusia și Ucraina, sau să impună sancțiuni secundare („consecințele grave” pe care le promisese dacă Putin ar respinge armistițiul). Secretarul său de stat, Marco Rubio, a declarat în urmă cu câteva săptămâni că sancțiunile sunt încă pe masă și că simplul fapt pentru care Trump ezită, este pentru că impunerea lor ar bloca „eforturile de pace”. Potrivit CNN și Axios, președintele se gândește serios să se retragă și „să aștepte” până când părțile implicate vor demonstra „o mai mare flexibilitate”.
Nu este clar dacă există un termen limită: ultimatumurile repetate nu au avut niciun rezultat. Vineri, 22 august, Trump a declarat că va ști în „două săptămâni” (un termen limită pe care l-a invocat adesea și apoi l-a trecut cu vederea fără consecințe) dacă Rusia este serioasă în ceea ce privește negocierile. Cu aceeași ocazie, el a sugerat că s-ar putea chiar să se retragă complet din mediere după termenul limită de două săptămâni: „Voi lua o decizie cu privire la ceea ce vom face, o decizie foarte importantă cu privire la faptul dacă vom impune sau nu sancțiuni, sau tarife masive, sau ambele, sau nu vom face nimic și vom spune: «Aceasta este lupta voastră»”.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Potrivit Axios, unii consilieri ai lui Trump de la Casa Albă dau vina eșecului negocierilor cu Putin nu pe liderul rus, ci pe liderii europeni, acuzându-i că se prefac că susțin eforturile de pace, în timp pe ascuns, subminează progresul acestora, încurajându-l pe Zelenski să nutrească așteptări nerealiste cu privire la teritorii și agățându-se de speranța unei „înțelegeri mai bune”. Un oficial american a declarat pentru Axios că „britanicii și francezii au fost constructivi”, însă „alte țări europene vor ca SUA să suporte costul integral al războiului, în timp ce ele nu sunt pregătite să se angajeze”.
