S-ar putea ca veniturile tot mai nesigure din petrol și un defiicit tot mai mare să silească Moscova ca, în bugetul din această lună, să-și reducă o parte din cheltuielile care nu țin de sectorul militar, scrie „Financial Times” (Marea Britanie).
Aflat în China în cursul acestei săptămâni, președintele Rusiei, Vladimir Putin, se situa sub semnul victoriei: îmbrățișat din nou de premierul Indiei, Narendra Modi, stabilind un parteneriat nelimitat cu liderul Chinei, Xi Jinping, și semnând un îndelung așteptat acord între Moscova și Beijing cu privire la o conductă de gaze, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Totuși, acasă, economia din vremuri de război a Rusiei lansează semnale de avertisment.
Pe parcursul primilor ani ai invaziei Moscovei din Ucraina, economia s-a dovedit mult mai puternică decât se estimase, și asta, datorită unor prețuri stabile de petrol și gaze și datorită unor cheltuieli militare care duceau la salarii mari și la cereri pe piața de consum.
Dar acum, o majorare a cheltuielilor din sectorul militar, o creștere economică mai lentă, o rublă puternică și prețuri mai mici în sectorul petrolier silesc statul rus să adopte niște decizii dure.
Deși Putin susține că țara ar avea un parcurs ușor, Gherman Gref, directorul executiv de la Sberbank, cea mai mare bancă de credit din Rusia, a spus că țara se află în „blocaj tehnic”.
În lunile scurse până în iunie 2025, cheltuielile militare ale Kremlinului au totalizat 16 trilioane de ruble (201 miliarde USD).
„Atunci când rezervele și veniturile datorate petrolului au fost suficiente, Rusia și-a imaginat că, prin bani, va putea evita orice problemă socială”, afirmă Aleksandra Prokopenko, de la Centrul Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin. „Dar acum, acei bani nu mai pot fi folosiți la aceeași scară, astfel încât a sosit momentul să se stabilească prioritățile”.
Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, în perioada ianuarie – august, veniturile Rusiei din sectorul energetic au scăzut cu 20% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024.
De obicei, analiștii consultați de banca centrală prevedeau, până pe la sfârșitul acestui an, o creștere cu 1,4% a PIB-ului, comparativ cu creșterrea de 4,3% din 2024, dar, în următorii trei ani, ei nu se așteaptă ca PIB-ul să depășească 2%. Potrivit scenariului cel mai grav, țara s-ar putea confrunta cu o mare recesiune, potrivit avertismentului băncii centrale.
Aflată de peste trei ani în război, Rusia nu a dat semne că ar dori să își încetinească economia de război. De fapt, vizita lui Putin în China nu a dus decât la niște pareteneriate străine pe care Kremlinul continuă să le întărească, având în vedere că războiul se prelungește.
În același timp, economiștii și o seie de foști oficiali afirmă că limita actualei situații economice la nivelul țării este tot mai recunoscută or, fenomenul nu poate fi atenuat doar prin niște noi acorduri comerciale.
Deși, în luna iulie, veniturile din petrol și gaze au înregistrat o ușoară creștere din cauza plăților trimestriale, baza veniturilor rămâne scăzută, acum fiind de așteptat ca, până la sfârșitul anului, Rusia să se trezească cu un deficit bugetar mai mare decât fusese plănuit.
Aceste lipsuri apasă asupra guvernului, care, până pe la mijlocul lunii septembrie, se pregătește să stabilească bugetul pe anul 2026.
În prima jumătate a anului 2025, bugetul a înregistrat o scădere de 4,9 trilioane ruble (61 miliarde USD) – aproximativ 2,2% din PIB – comparativ cu obiectivul inițial de 0,5% din PIB, conform estimărilor lui Putin.
Potrivit unor declarații ale Kremlinului, recent, ministrul de finanțe, Anton Siluanov, i-a spus lui Putin că guvernul caută niște „resurse financiare” pentru a-și îndeplini toate angajamentele.
Probabil, modestele reduceri ale cheltuielilor vor viza proiectele de infrastructură nemilitară și subvențiile pentru sectoare mai puțin importante, precum cluburile de fotbal și sanatoriile în pierdere. Dacă se va îndrepta în această direcție, Rusia ar putea aloca până la 2 trilioane de ruble (2,5 miliarde USD), potrivit declarațiilor lui Anatali Artamonov, șeful comisiei pentru buget din camera superioară a parlamentului.
Economiștii sunt convinși că Rusia va putea acoperi această „gaură” prin împrumuturi – acum, mai ieftine după ce, în iunie, banca centrală a început să reducă ratele de la cele record, de 21%, la 18%.
Se pare că aceasta este și opțiunea preferată de Putin. „Deficitul poate fi mărit din cauză că greutatea debitelor Rusiei nu este doar acceptabilă, ci chiar redusă”, a spus el cu ocazia unui forum economic organizat vineri, la Vladivostok, un oraș din estul-extrem al țării.
Rusia poate recurge și la fondurile de rezervă – o opțiune mai puțin atractivă având în vedere că țara a cheltuit jumătate din ele în război. Activele sale din străinătate rămân înghețate din cauza sancțiunilor occidentale.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Janis Kluge, expertă în economia rusă de la Institutul German pentru Relații Internaționale și de Securitate, a făcut următoarea declarație: „În 2025, au apărut niște probleme care înainte nu existau. Pentru prima oară, bugetul este supus unor reale schimbări”.
În unele sectoare, problemele economice au fost reprezentate de unele specifice sectorului industrial. Întrucât infrastructura feroviară este suprasolicitată, iar comerțul este redirecționat spre est, industria cărbunelui din Rusia suferă acum cele mai mari pierderi începând din anii ’90 încoace.
Băncile se plâng și ele de o deteriorare a creditării – VTB, una dintre cele mai mari bănci de credit din țară, urmează să-și revizuiască regulile pentru un sfert din creditele sale – o recunoaștere tacită a faptului că s-ar putea ca ele să rămână neplătite.
O rublă solidă, care, începând din luna ianuarie, a crescut cu 20% față de dolarul american, a dus și ea la creșterea acestor tensiuni. Dar o slăbire a monedei în avantajul veniturilor bugetare ar agrava inflația – o problemă pe care autoritățile ruse nu au reușit să o soluționeze decât recent.
Decizia băncii centrale de a menține o rată a dobânzii ridicată a făcut ca, în luna iulie, inflația la nivel anual să se situeze sub 9%, adică mai bună decât cea de 17,8%, din aprilie 2022. Dar asta a nemulțumit totodată firmele de afaceri care se luptaseră cu costurile ridicate ale creditării, un fenomen care acum a devenit unul din factorii slăbirii economiei.
