Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, au convenit marţi asupra unui armistiţiu ruso-ucrainean limitat la infrastructura energetică, dar mult aşteptata lor convorbire telefonică s-a încheiat fără un progres major către un veritabil acord de încetare a focului între Rusia şi Ucraina, relatează AFP, Reuters şi EFE.
Kremlinul şi Casa Albă au transmis fiecare comunicate despre convorbirea celor doi preşedinţi, informează stiripesurse.
Potrivit Casei Albe, Putin şi Trump au convenit asupra începerii unor negocieri tehnice pentru un armistiţiu maritim în Marea Neagră, pentru o încetare a focului deplină şi pentru a ajunge în final la o pace permanentă, iar aceste negocieri vor începe “imediat” şi vor avea loc în Orientul Mijlociu.
“Ambii lideri au fost de acord că acest conflict trebuie să se încheie cu o pace durabilă. Ei au subliniat de asemenea necesitatea îmbunătăţirii relaţiilor bilaterale dintre SUA şi Rusia. Banii şi sângele pe care Ucraina şi Rusia le-au irosit în acest război putea fi investite mai bine pentru nevoile popoarelor lor”, se arată în comunicatul Casei Albe.
De asemenea, Trump şi Putin “au discutat pe larg despre Orientul Mijlociu ca regiune de potenţială cooperare pentru prevenirea unor conflicte viitoare. În plus, ei au abordat necesitatea încetării proliferării armelor strategice (…) Amândoi au fost de acord că Iranul nu ar trebui să aibă vreodată capacitatea de a distruge Israelul”, mai menţionează preşedinţia SUA, referindu-se aici la programul nuclear iranian.
De partea sa, Kremlinul a transmis că Putin a acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei pentru 30 de zile şi a descris discuţia celor doi preşedinţi drept “detaliată şi sinceră”.
Totuşi, în cele din urmă Putin nu a acceptat armistiţiul global de 30 de zile propus în comun de SUA şi Ucraina, el reafirmând temerile sale că armata ucraineană ar putea profita de acest răgaz pentru a-şi reface capacităţile, atât în ce priveşte mobilizarea de noi soldaţi cât şi dotarea cu noi echipamente de luptă. Preşedintele rus a condiţionat un armistiţiu global de încetarea ajutorului militar occidental pentru Ucraina, inclusiv furnizarea de informaţii.
Putin a reafirmat de asemenea condiţiile sale deja enunţate pentru o soluţionare negociată a conflictului din Ucraina, şi anume ca aceasta să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO, Rusia să controleze toate cele patru regiuni ucrainene pe care le revendică, iar dimensiunea armatei ucrainene să fie limitată.
În plus, el a transmis clar că doreşte relaxarea sancţiunilor occidentale impuse Rusiei şi organizarea de alegeri prezidenţiale în Ucraina, alegeri despre care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski subliniază că nu se pot desfăşura atât timp cât este în vigoare legea marţială necesară în condiţii de război.
Putin a acceptat de asemenea ca Rusia şi Ucraina să facă un schimb a câte 175 de prizonieri de război şi a “răspuns constructiv” unei iniţiative a lui Trump de protejare a navigaţiei comerciale în Marea Neagră, referire la exporturile ucrainene de cereale, aspect precizat şi de Casa Albă şi care va face obiectul negocierilor ce vor începe în Orientul Mijlociu.
Putin a subliniat în convorbirea cu Trump că o soluţionare a conflictului trebuie să fie “cuprinzătoare, durabilă şi pe termen lung”, să ţină cont de interesele de securitate ale Rusiei şi de cauzele fundamentale ale războiului din Ucraina.
