“Bloomberg” dezvăluie că Kremlinul caută un acord înainte de decembrie, deși nervozitatea crește în rândul elitei ruse, pe măsură ce negocierile sunt tot mai blocate.
Vladimir Putin vrea să pună capăt războiului din Ucraina înainte de sfârşitul lui 2026, dar numai dacă poate prezenta acest lucru ca pe o victorie pe plan intern. Potrivit “Bloomberg”, care citează surse apropiate Kremlinului, condițiile sale includ păstrarea controlului deplin asupra Donbasului și asigurarea unui acord de securitate european care să recunoască teritoriile ocupate de Rusia. Purtătorul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, a negat că Putin ar fi stabilit vreun termen limită, însă sursele consultate de agenție susțin contrariul.
Ceea ce pare clar este că atmosfera din Kremlin este departe de a fi triumfătoare. Mai mulți oficiali ruși de rang înalt cred în privat că războiul a ajuns într-un impas din care nu știu cum să iasă. Frontul a rămas practic stagnant timp de luni de zile în ceea ce privește teritoriul, iar menținerea efortului de război costă scump Rusia. Potrivit ministrului ucrainean al Apărării, peste 35.000 de soldați ruși au fost uciși sau grav răniți numai în aprilie.
Experții de la Institutul Internațional pentru Studii Strategice avertizează că, pentru a merge mai departe, Putin va trebui aproape sigur să ordone o a doua mobilizare în următoarele douăsprezece luni, o măsură extrem de nepopulară care a generat deja tensiuni sociale prima dată.
Ucraina a reușit într-adevăr să stabilizeze o parte a frontului. Numărul victimelor s-a redus. Potrivit președintelui finlandez Alexander Stubb, pentru fiecare soldat ucrainean ucis, mor cinci ruși. Secretarul de stat american Marco Rubio a mers chiar mai departe, declarând într-un interviu televizat că Ucraina are acum cea mai puternică armată din Europa. Cu toate acestea, Kievul se confruntă și cu probleme: populația este epuizată, recrutarea este din ce în ce mai dificilă, iar rachetele pentru sistemele Patriot – singura armă care s-a dovedit eficientă împotriva rachetelor balistice rusești – sunt insuficiente.
Toate acestea trebuie citite în coroborare cu cuvintele lui Serghei Karaganov, președintele de onoare al principalului think tank al Kremlinului, care pe 10 mai, în aceeași zi în care Putin a declarat presei ruse că “războiul din Ucraina intră în faza finală”, a făcut niște declarații foarte grave. Karaganov a propus ca mai întâi să se atace instalațiile cheie din țările europene implicate în război cu arme convenționale, iar dacă Europa nu reacționează, atunci să se recurgă la arme nucleare. “Dacă asta nu funcționează, o țară europeană va trebui să dispară”, a spus el.
Referitor la Germania, Karaganov a afirmat că “o țară care a declanșat două războaie mondiale nu are dreptul să aibă cea mai puternică armată din Europa și, dacă ar încerca, ar trebui distrusă, astfel încât să nu mai apară niciodată o amenințare de pe teritoriul german”.
Articol de Antonio Fernández
