Premierul Republicii Moldova Natalia Gavriliţa plănuieşte să ceară ţărilor UE 450 de milioane de euro pe fondul “posibilităţii foarte reale” ca Gazprom să tăia aprovizionarea cu gaze în această iarnă, informează joi Deschide.md, potrivit agerpres.
“Cel mai rău scenariu ar fi o deconectare completă”, a declarat şefa executivului de la Chişinău într-un interviu pentru Politico.
Citește și : Un general israelian face publice informaţii despre programul de drone înarmate
Luna trecută, Gazprom a redus livrările către ţară cu 30% şi a ameninţat cu o întrerupere totală “în orice moment”, invocând o dispută de plată, într-o mişcare pe care criticii au catalogat-o drept şantaj. Aceste volume au scăzut la “50 la sută” din consumul de gaze în noiembrie, a spus premierul.
Pentru a înrăutăţi lucrurile, până la 90% din volumul de energie electrică livrat în R. Moldova a fost blocat brusc în ultima lună. Kievul a încetat să mai exporte energie în octombrie, parţial din cauza atacurilor ruseşti asupra infrastructurii sale critice, în timp ce Transnistria, care a furnizat anterior peste două treimi din energia electrică, a întrerupt exporturile săptămâna trecută.
“Nu vreau ca oamenii să subestimeze cât de mult suferă cetăţenii moldoveni, care sunt victime colaterale ale războiului din Ucraina”, a explicat Gavriliţa.
Criza energetică a forţat Moldova să cumpere energie electrică la un preţ de patru ori mai mare decât pe piaţa europeană, a mai spus Natalia Gavriliţa, adăugând că va cere partenerilor europeni un ajutor în sumă de 450 de milioane de euro pentru această iarnă. Această solicitare va fi făcută la un summit de solidaritate găzduit de Franţa în data de 21 noiembrie.
Acest lucru ar urma să vină pe lângă pachetele de sprijin din acest an de la UE, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare totală de 400 de milioane de euro.
“Observăm riscuri de securitate şi anxietate crescute, observăm o pierdere a puterii de cumpărare şi o scădere a salariilor reale”, a spus Gavriliţa. “Suntem loviţi de câteva ori mai puternic de aceleaşi probleme pe care le au ţările europene, dar, în acelaşi timp, suntem mult mai slabi pentru a face faţă acestor probleme”, a subliniat ea.
Natalia Gavriliţa a mai menţionat în context că “aceste circumstanţe pot fi exploatate de diverse forţe”, referindu-se la informaţii publicate de cotidianul The Washington Post ce dezvăluie relaţiile dintre serviciile secrete ruse şi partidele de opoziţie din Moldova.
Politico aminteşte că pe 26 octombrie Trezoreria SUA l-a sancţionat pe Ilan Şor, fondatorul partidului prorus Şor, afirmând că acesta lucrează în interesul Moscovei pentru a destabiliza guvernul de la Chişinău pentru a returna Moldova “în sfera de influenţă a Rusiei”.
Miercuri, guvernul din Republica Moldova a aprobat o cerere a ministrului justiţiei, Sergiu Litvinenco, de a fi sesizată Curtea Constituţională în vederea scoaterii în afara legii a Şor, acuzat de finanţare ilegală şi al cărui fondator este urmărit în justiţie.
“Suntem cu siguranţă îngrijoraţi de ceea ce numim ‘ coaliţia pentru corupţie şi război ‘ “, a mai spus Gavriliţa în interviul citat, adăugând că Şor “susţine elementele ruse şi încearcă să profite de nemulţumirea publică”.
Republica Moldova a primit statutul de candidat UE în iunie, iar aceste forţe “nu doresc” integrarea europeană a R. Moldova, a adăugat ea.
Citește și : Următorul summit al NATO se va axa pe cheltuielile militare şi pe sprijinul pentru Ucraina
În ceea ce priveşte legăturile R. Moldova cu Rusia, “continuăm relaţiile diplomatice”, a afirmat Gavriliţa, “dar, bineînţeles, lucrurile au devenit din ce în ce mai dificile”, mai ales după ce Chişinăul a declarat un diplomat de la Kremlin persona non grata.
“Viitoarea relaţie depinde foarte mult de evoluţia războiului”, a menţionat premierul moldovean, adăugând că “depinde de modul în care se încheie acest război şi de cum se schimbă Rusia”.
