Republica Moldova rămâne o țintă directă a războiului hibrid dus de Rusia, inclusiv prin campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de influențare a proceselor electorale, dar și un model de reziliență democratică pentru Occident, se arată într-un raport al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Comunilor din Parlamentul Regatului Unit.
Documentul analizează interferențele externe în scrutinele electorale din 2024 și 2025 din R. Moldova, avertizând că manipularea informațională reprezintă o amenințare majoră la nivel global, transmite stopfals.md.
Dezinformarea – armă strategică împotriva democrației
Raportul subliniază că actorii ostili folosesc intens platformele digitale pentru a manipula opinia publică, a genera tensiuni sociale și a influența procesele electorale. Autorii documentului atrag atenția că dezinformarea se răspândește extrem de rapid, uneori în doar câteva ore. În același timp, mecanismele actuale de reacție ale statelor și platformelor sunt „depășite”, iar rețelele sociale rămân vulnerabile la manipulare coordonată.
Citeşte şi: Unii judecători vor să ‘fenteze’ Comisia de Vetting – Stiripesurse.md
În context, R. Moldova este frecvent menționată drept exemplu concret al acestor vulnerabilități. Raportul evidențiază că, în cazul țării noastre, dezinformarea nu este doar un instrument de propagandă, ci parte a unui arsenal mai larg de acțiuni hibride, care includ presiuni economice, atacuri cibernetice și influență politică indirectă.
Metodele de interferență: de la deepfake-uri la narațiuni conspiraționiste
Potrivit raportului, pentru a influența opinia publică din R. Moldova, Rusia a utilizat o gamă variată de instrumente. Sunt menționate conținuturi generate de inteligență artificială, rețele de mii de conturi false, site-uri care imitau instituții oficiale, documente guvernamentale falsificate, precum și pseudo-sondaje online menite să inducă narațiuni ostile. Scopul acestor acțiuni a fost erodarea încrederii în instituțiile statului, manipularea alegătorilor și destabilizarea procesului democratic.
Raportul mai notează că presa afiliată Kremlinului promovează constant narațiunea potrivit căreia Occidentul ar încerca să transforme R. Moldova într-o „a doua Ucraină”. În paralel, sunt răspândite teorii conspiraționiste privind presupuse provocări pregătite de autoritățile de la Chișinău în regiunea transnistreană.
Aceste mesaje au fost amplificate pe rețelele sociale, în special înainte de scrutinele electorale din 2024 și 2025, vizând în mod direct populația vulnerabilă, susțin autorii raportului.
Scheme de cumpărare a voturilor: cazul Ilan Șor
Pe lângă dezinformare, un capitol central al analizei britanice este dedicat schemelor de finanțare ilicită, investigate de autoritățile moldovenești și atribuite oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, și care se ascunde de justiție moldovenească în Rusia.
Datele incluse în raport indică utilizarea unor instrumente financiare moderne și dificil de urmărit, cum ar fi transferuri realizate prin intermediul controversatei criptomonede A7A5, (cunoscută și ca primul stablecoin din lume susținut de rubla rusească), distribuirea fondurilor către un număr mare de cetățeni moldoveni (în mod fragmentat, pentru a reduce suspiciunile), precum și utilizarea unor rețele de intermediari și conturi multiple pentru a masca originea banilor. Valoarea totală a sumelor distribuite este estimată la cel puțin 39 de milioane de dolari, însă autorii sugerează că cifra reală ar putea fi mai mare, din cauza dificultății de monitorizare a tranzacțiilor în criptomonede.
Documentul califică aceste practici drept „o formă gravă de subminare a procesului democratic”.
Concluziile raportului cu privire la R. Moldova: „Ar trebui să reprezinte o lecție pentru Regatul Unit”
În ciuda atacurilor cibernetice, a dezinformării și a finanțărilor ilicite, raportul apreciază modul în care R. Moldova a gestionat criza. Măsurile care au dat roade s-au bazat pe două direcții principale – expunerea publică a campaniilor de dezinformare (inclusiv prin intervenția directă a președintei Maia Sandu) și cooperarea cu societatea civilă, jurnaliști de investigație, organizații independente și fact-checkeri.
Totuși, aceste eforturi s-au lovit de un obstacol major: implicarea insuficientă a marilor platforme de social media. Autoritățile moldovenești au semnalat constant lipsa de reacție și reacția întârziată a acestora în blocarea campaniilor coordonate de dezinformare, subliniază autorii documentului.
Deși R. Moldova s-a confruntat cu interferențe concertate din partea Rusiei în politica sa (cel mai vizibil în campaniile electorale din 2024 și 2025), raportul concluzionează că cetățenii moldoveni au respins decisiv o orientare către Rusia, alegând în schimb un viitor european. „Reziliența R. Moldova în fața dezinformării persistente, interferenței electorale, finanțării ilicite și subminării politice ar trebui să reprezinte o lecție pentru Regatul Unit”, se arată în document, subliniindu-se necesitatea unor măsuri mai eficiente din partea statelor europene și a platformelor digitale pentru a limita impactul dezinformării.
