România trebuie să-şi accelereze eforturile pentru a combate discriminarea, în special la adresa romilor, şi pentru a îmbunătăţi protecţia tuturor minorităţilor naţionale într-o serie de domenii, relevă un raport elaborat de Comitetul consultativ privind Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale al Consiliului Europei, dat miercuri publicităţii.
În documentul care evaluează progresele înregistrate începând din 2011, Comitetul recunoaşte eforturile autorităţilor române de a promova cultura şi educaţia minorităţilor, precum şi de a garanta reprezentarea minorităţilor naţionale în parlament. Totuşi, raportul evidenţiază o serie de probleme unde este nevoie de acţiune imediată, informează agerpres.
Citeşte şi: Phenianul anulează în ultima clipă o întâlnire cu vicele american la Pyeongchang
”România ar trebui să creeze un cadru juridic consolidat şi coerent pentru protecţia drepturilor minorităţilor, întrucât actuala legislaţie aflată în vigoare reglementează diferite aspecte, dar este confuză, plină de zone gri şi lasă loc unor interpretări contradictorii. Proiectul de lege privind statutul minorităţilor naţionale, propus în parlament cu peste zece ani în urmă, nu a fost încă adoptat. Prejudecăţile faţă de romi rămân un motiv de îngrijorare considerabilă. În pofida poziţiei ferme a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a deciziilor judecătoreşti şi a declaraţiile autorităţilor, continuă să fie raportate incidente rasiste”, menţionează documentul citat.
Comitetul consultativ privind Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale al Consiliului Europei le solicită autorităţilor române să acţioneze rapid pentru a preveni, a investiga şi a pune sub acuzare infracţiuni comise pe motive de rasă sau de xenofobie şi să adopte o poziţie fermă contra limbajului discriminator în discursul politic. Mai mult, Comitetul îşi exprimă regretul că strategia revizuită cu privire la integrarea minorităţii rome nu identifică sursele de finanţare şi nu cuprinde mecanisme care să asigure punerea sa în practică.
”Romii continuă să fie discriminaţi în ceea ce priveşte accesul la locuinţe, găsirea unui loc de muncă, sănătate şi învăţământ. În pofida eforturilor autorităţilor de a eradica segregarea romilor în şcoli, încă sunt raportate astfel de cazuri. Conform unor sondaje diferite, 22% dintre copiii romi nu urmează cursuri şcolare, iar în şapte din zece cazuri de abandon şcolar este vorba despre romi”, notează raportul.
Citeşte şi: Mai mulţi poliţişti din Mexic sunt anchetaţi după dispariţia a trei turişti
În ceea ce priveşte reprezentarea politică, Comitetul notează că legea electorală din 2015, care prevede alegerea unui reprezentant al fiecărei minorităţi naţionale pe o bază preferenţială, nu creează condiţii favorabile pentru o competiţie liberă şi corectă între organizaţiile minorităţilor naţionale.
În final, raportul salută faptul că posturile publice de radio şi televiziune continuă să difuzeze o gamă largă de programe pentru sau despre minorităţile naţionale.
În România, minorităţile naţionale care beneficiază de măsurile de promovare şi protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sunt cele reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale. În prezent acestea sunt în număr de 20 – albanezi, armeni, bulgari, croaţi, cehi, evrei, germani, greci, italieni, macedoneni, maghiari, polonezi, ruşi lipoveni, romi, ruteni, sârbi, slovaci, tătari, turci şi ucraineni.
