Persoanele LGBT din Republica Moldova continuă să se confrunte cu discriminare sistemică, violență motivată de prejudecată și lipsă de protecție reală din partea instituțiilor statului, arată Raportul GENDERDOC-M 2025 privind situația drepturilor persoanelor LGBTI+.
Documentul relevă că, în pofida existenței unui cadru legal general antidiscriminare, autoritățile eșuează să creeze mecanisme eficiente de prevenire, intervenție și sancționare a abuzurilor. Constatările raportului confirmă și problemele semnalate anterior de platforma anticoruptie.md.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
O anchetă publicată de portal a documentat modul în care prejudecățile influențează tratamentul persoanelor LGBT în contact cu instituțiile statului, scoțând la iveală practici discriminatorii și lipsa unor reacții adecvate din partea autorităților. Unul dintre personajele investigației, Igor Brumartechi, este menționat și în raport, ceea ce indică faptul că abuzurile relatate nu sunt cazuri izolate, ci parte a unui fenomen sistemic.
Raportul arată că discriminarea nu se manifestă izolat, ci este prezentă în multiple domenii ale vieții publice – de la educație și sănătate, până la asistență socială, ordine publică și instituții închise. Lipsa unor politici publice coerente și a unor proceduri clare adaptate nevoilor persoanelor LGBT face ca protecția oferită de stat să rămână, în mare parte, formală.
Un capitol important al raportului este dedicat creșterii discursului de ură și instigării la discriminare în spațiul public și politic. Autorii constată că tema LGBT este frecvent folosită ca instrument de mobilizare politică, în special în perioadele electorale, iar persoanele LGBT sunt transformate în „ținte simbolice” ale unor narative populiste.
Monitorizările realizate în perioada electorală arată o creștere semnificativă a mesajelor homofobe și transfobe, cu un impact social amplificat de răspândirea lor masivă în mediul online. Potrivit raportului, normalizarea acestui tip de discurs contribuie la consolidarea stereotipurilor și legitimează comportamente discriminatorii inclusiv în rândul angajaților statului.
Deși legislația Republicii Moldova prevede interzicerea discriminării pe criteriul orientării sexuale, raportul subliniază că identitatea de gen și expresia de gen nu sunt protejate explicit în toate actele normative, ceea ce limitează aplicarea efectivă a legii. În plus, nu există protocoale clare pentru identificarea și documentarea cazurilor de discriminare sau violență motivată de prejudecată.
Raportul documentează situații în care plângerile depuse de persoane LGBT nu sunt investigate eficient, iar victimele se confruntă cu indiferență, minimalizare sau chiar atitudini stigmatizante din partea autorităților. În acest context, efectele asupra sănătății mintale sunt grave, fiind semnalate episoade de anxietate severă, depresie și idei suicidare.
Situația drepturilor persoanelor LGBTI+ din regiunea transnistreană rămâne extrem de vulnerabilă, pe fondul unui context politic și juridic separat de cel al Republicii Moldova, al lipsei controlului efectiv al autorităților constituționale și al absenței mecanismelor de protecție a drepturilor omului. Raportul GENDERDOC-M 2025 arată că în regiune nu există un cadru legal care să recunoască sau să protejeze persoanele LGBTI+, iar orientarea sexuală și identitatea de gen sunt profund stigmatizate, ceea ce face ca raportarea abuzurilor să fie aproape imposibilă. În acest context, persoanele LGBTI+ sunt expuse riscurilor de discriminare, violență, hărțuire și persecuție, într-un mediu marcat de discurs public ostil și de restricții severe asupra activității societății civile.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
În 2025, climatul represiv a fost consolidat prin declarații publice și inițiative legislative ale autorităților de facto de la Tiraspol. La 27 ianuarie, deputatul transnistrean Andrei Safonov a publicat un mesaj public cu caracter ofensator și stigmatizant la adresa activistei LGBT Angelica Frolov, sugerând excluderea persoanelor LGBTI+ din spațiul public. Ulterior, la 1 aprilie 2025, a fost anunțată elaborarea unui proiect de lege privind interzicerea așa-numitei „propagande a relațiilor sexuale netradiționale”, iar la 16 iulie 2025 a fost adoptată o lege care introduce răspundere administrativă pentru promovarea „valorilor netradiționale”, inclusiv prin mass-media și internet, cu amenzi de până la 4 830 de lei și posibilitatea suspendării activității pe termen de până la 90 de zile, măsuri prezentate de autorii inițiativei ca fiind necesare pentru prevenirea „destabilizării societății”.
