Un raport realizat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu și de Organizația Meteorologică Mondială (OMM), publicat miercuri, arată că în 2025, aproape tot continentul european a înregistrat temperaturi peste medie, pe fondul agravării schimbărilor climatice.
Raportul, realizat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu și de Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și intitulat „Starea climei în Europa”, oferă o imagine de ansamblu asupra schimbărilor cheie ale indicatorilor climatici, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Concret, cel puțin 95% din Europa a înregistrat temperaturi anuale peste medie în 2025. În acest context, ghețarii din toate regiunile europene au înregistrat o pierdere netă de masă.
În 2025, stratul de zăpadă a fost cu 31 % sub medie, iar calota glaciară a Groenlandei a pierdut 139 de milioane de tone de gheață – aproximativ de 1,5 ori volumul stocat în toți ghețarii din Alpii europeni.
În plus, pe fondul agravării schimbărilor climatice, temperatura anuală a suprafeței mării pentru regiunea europeană a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată.
Pe de altă parte, incendiile forestiere au distrus peste 1 milion de hectare de teren – o suprafaţă mai mare decât Cipru și cea mai mare suprafață înregistrată vreodată -, iar 70% dintre râuri au înregistrat debite anuale sub medie.
Raportul mai subliniază că inclusiv în regiunile cele mai reci ale Europei, inclusiv în Arctica și în Alpi, există o tendință continuă de încălzire rapidă.
În luna iulie 2025, temperaturile din apropierea și din interiorul Cercului Polar Arctic au depășit chiar și 30°C, atingând un maxim de 34,9°C în Frosta, Norvegia. În plus, temperaturile minime au fost și ele peste medie pentru cea mai mare parte a anului.
„Raportul prezintă o imagine sumbră: ritmul schimbărilor climatice necesită acțiuni mai urgente. Având în vedere creșterea temperaturilor, precum și incendiile de pădure și seceta pe scară largă, dovezile sunt fără echivoc. Schimbările climatice nu reprezintă o amenințare viitoare, ci realitatea noastră actuală. Pentru a face față impactului asupra pierderii biodiversității, trebuie să ne adaptăm la viteza cu care se produce tranziția către energia curată și, în același timp, să ne asigurăm că știința solidă continuă să stea la baza politicilor și deciziilor noastre”, a spus Samantha Burgess, coordonatoare strategică pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Raportul a mai evidențiat și faptul că Norvegia, Suedia şi Finlanda, ţări subarctice, au înregistrat în iulie anul trecut cel mai puternic val de căldură din istorie, care a durat trei săptămâni consecutive, în timp ce Islanda a înregistrat a doua cea mai mare pierdere de ghețari din istorie.
