Comisia pentru justiție a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat un raport în care se afirmă că Comisia Europeană “a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținutul înainte de alegerile naționale”, inclusiv alegerile prezidențiale din 2024 din Moldova.
Documentele nepublice prezentate Comitetului demonstrează, potrivit autorilor, că scopul Comisiei Europene a fost „de a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste”. Potrivit raportului, cu o lună înainte de alegerile prezidențiale din 2024, EU Support Hub pentru Moldova, operat de Comisia Europeană, a organizat un summit de două zile cu platforme pe tema „contracarării riscurilor de dezinformare prin reglementarea serviciilor digitale”, potrivit logos-pres.md.
Printre vorbitori s-a numărat, printre alții, prim-ministrul Republicii Moldova. În același timp, autorii notează că „un candidat din același partid ca și prim-ministrul moldovean a candidat la alegerile prezidențiale, stârnind îngrijorări serioase cu privire la conflictele de interese.
„Discuțiile au luat în considerare „cele mai bune practici” pentru cenzurarea presupuselor dezinformări, cu un accent deosebit pe Legea serviciilor digitale (DSA)”, subliniază autorii. Și ei notează că Moldova nu este încă un stat membru oficial al Uniunii Europene.
Acest lucru, susțin ei, „ridică întrebări suplimentare cu privire la motivul pentru care a avut loc discuția DSA în Moldova, dacă Comisia susține că DSA nu are efect extrateritorial și nu se aplică Moldovei”. Raportul a fost publicat la 3 februarie anul curent. De atunci, acesta a fost comentat activ de către funcționari, experți, politicieni și mass-media.
Poziția Comisiei Europene și a României
Comisia Europeană a respins ferm acuzațiile formulate în raportul Congresului SUA. „În ceea ce privește cele mai recente acuzații de cenzură – este un nonsens pur. Complet nefondate”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri digitale, Thomas Renier, citat de Le Monde din Franța.
El a subliniat că „libertatea de informare este un drept fundamental în UE, protejat de DSA”. România este menționată de 113 ori în raport, conform numărătorii realizate de Euronews România.
În special în contextul alegerilor prezidențiale. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că decizia de anulare a alegerilor a fost „un act juridic intern de apărare a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice, bazat pe evaluările autorităților de securitate națională și pe autoritatea Curții Constituționale a României”.
Moldova pune la îndoială statutul documentului
Politicianul moldovean și român Ana Guțu menționează că raportul „nu reprezintă poziția oficială a Statelor Unite, iar Jim Jordan, autorul raportului, este un politician extremist american, aliat al lui Donald Trump”.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Expertul în politici publice și securitate Andrei Curăraru a numit raportul „un text politic folosit ca armă într-o dispută economică”. „Nu este o decizie, nu este un aviz al comisiei, nu există un vot, nu există o aprobare instituțională la nivelul comisiei.” Fostul ambasador și fost deputat Igor Munteanu, consultant la New Strategy Center, un think tank românesc specializat în politică externă, apărare și securitate, a sugerat o dezbatere pe marginea raportului „pentru a infirma sau confirma afirmațiile autorilor săi”.
„Pentru că dacă nu există o astfel de dezbatere, percepția va fi că cineva vrea să se răzbune pe rivalii săi politici cu aceleași metode folosite în perioada statului capturat”, a spus Munteanu. Dar până în prezent, niciun oficial moldovean nu a comentat raportul.
