Răscoala judecătorilor din 2019: Două contestații au ajuns în instanța supremă
Fostul președinte al Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, a ajuns la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) cu litigiile împotriva Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM).
Pus sub învinuire pentru fals în declarația de avere, manifestat prin neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale, magistratul a contestat hotărârile prin care membrii CSM au aprobat, în 2021, sesizarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, și și-au dat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința sa, transmite Anticorupție.md.
Gheorghieș a fost reținut pe 16 noiembrie 2021. În iulie 2022 a fost pus sub învinuire pe două capete de acuzare. Mai exact, acesta era învinuit că, în perioada mandatului de președinte al Curții de Apel Bălți (2019) și în timpul exercitării funcției de judecător (2020), nu a inclus în mod intenționat datele despre bunurile imobile pe care le deține în declarația de avere și interese personale. Fostul magistrat era vizat și în cadrul unei cauze penale pornite pe faptul îmbogățirii ilicite.
Procurorii anticorupție, în comun cu reprezentanții Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, cu autorizația judecătorilor de instrucție, au pus sub sechestru mai multe bunuri imobile și mobile: un teren pentru construcții, casa de locuit individuală, depozitul și construcția accesorie, amplasate în mun. Bălți, în valoare totală de 1.744.828 de lei, dar și două automobile, dintre care unul în valoare de 445.325 de lei, conform prețului mediu de piață, și altul în valoare de 380.056 de lei.
În toamna anului 2019, Alexandru Gheorghieș a fost unul dintre judecătorii care a încercat să saboteze activitatea CSM. Duelul dintre magistrați și CSM a început la 13 septembrie, atunci când un grup din 87 de magistrați a cerut CSM să convoace, la 20 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor pentru ridicarea mandatelor celor pe care i-au ales anterior ca să îi reprezinte.
Răscoala judecătorilor din 2019: Două contestații au ajuns în instanța supremă
Magistrații și-au argumentat solicitarea prin necesitatea reformării sistemului din interior. CSM s-a opus, argumentând că ar fi vorba de o manipulare a majorității magistraților de un grup restrâns care urmărește anumite interese.
Pe 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău a obligat CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor.
În cadrul Adunării, organizată la 27 septembrie, peste 200 de magistrați au decis ridicarea mandatelor membrilor permanenți și membrilor supleanți ai CSM, aleși din rândul magistraților. Președinte al Adunării a fost ales Alexandru Gheorghieș.
El a expediat pe adresa tuturor instanțelor un mesaj privind organizarea, pe 25 octombrie, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, asta deși agenda și convocarea Adunării țin, conform legii, de competența CSM.
Gheorghieș preciza în mesajul expediat că unul dintre subiectele de pe ordinea de zi se referă la alegerea noilor membri ai CSM.
Citeşte şi: Armata Republicii Moldova este integrată în sistemul de apărare antiaeriană al României – Stiripesurse.md
Întrebat în baza căror împuterniciri a dispus ordinea de zi a Adunării Generale a Judecătorilor și dacă acest fapt nu reprezintă o depășire a atribuțiilor de serviciu, Alexandru Gheorghieș susținea că nu ar fi încălcat legea.
Ridicarea mandatelor membrilor CSM nu a fost recunoscută de Guvern. Ulterior, ședințele CSM au fost amânate în repetate rânduri, din lipsă de cvorum, iar conducerea de atunci a CSM acuza că ședințele sunt intenționat boicotate și „se încearcă blocarea activității organului de autoadministrare judecătorească”.
