Campania preşedintelui Vladimir Putin de a extinde forţele armate ale Rusiei intensifică deficitul de forţă de muncă al ţării, deoarece războiul său în Ucraina a determinat includerea în armată a mii de angajaţi din alte sectoare ale economiei, se arată într-o analiză a Bloomberg, potrivit agerpres.
Datele Serviciului federal de statistică sugerează o creştere netă a forţelor armate anul trecut, de aproximativ 400.000, pe fondul ratei scăzute record a şomajului, estimează Bloomberg Economics, după ce Putin a ordonat chemarea a 300.000 de rezervişti în prima mobilizare parţială din Rusia de după Al Doilea Război Mondial.
Citeşte şi: Preşedinta BCE a fost uşor rănită într-un accident rutier – Black News
Numărul total al persoanelor care au fost incluse în forţele armate a depăşit probabil o jumătate de milion, conform economistului Alexander Isakov, deoarece nu sunt date complete privind noile angajări care să umple golul lăsat de trupele trimise la război şi nu există informaţii privind recrutările din partea companiilor militare private, cum ar fi celebrul grup de mercenari Wagner.
Kremlinul caută acum încă 400.000 recruţi cu contract în acest an, pentru a lupta în Ucraina, în condiţiile în care Putin se aşteaptă la lupte îndelungate, conform unor surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Putin a aprobat obiectivul de a majora forţele armate ale Rusiei la 1,5 milioane, de la 1,15 milioane, realizarea obiectivului ar putea dura până în 2026.
Zeci de mii de ruşi care aveau vârsta necesară pentru a fi convocaţi au părăsit ţara după ce Putin a anunţat mobilizarea în septembrie, accentuând declinul demografic care indică că în următorul deceniu populaţia aptă de muncă ar putea scădea cu 6,5%. În decembrie, Banca Centrală a Rusiei avertizat: “capacitatea de a extinde producţia în economia rusă este în mare parte limitată de condiţiile de pe piaţa forţei de muncă”.
Aproximativ o treime din sectoarele economiei analizate de Serviciul federal de statistică arată o scădere a numărului de angajaţi în 2022, dar recrutările militare al compensat aproape întreg impactul negativ asupra numărului total. Mai mult, cazurile de recrutare forţată şi recrutările de contractori, alături de exodul ruşilor din ţară, au dus la o scădere a forţei de muncă masculine şi deficit în multe industrii.
Autorităţile de la Moscova au subliniat în mod repetat că sunt îngrijorate de extinderea deficitului de forţă de muncă al ţării, care afectează economia, în condiţiile în care firmele şi sectoarele economiei încearcă să se ajusteze la efectele sancţiunilor fără precedent impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei.
În ianuarie, rata şomajului în Rusia a scăzut la 3,6%, în timp ce salariile reale au cresc în octombrie, noiembrie şi decembrie 2022 , în urma deficitului de forţă de muncă. Deşi rata şomajului a crescut în medie cu 2,4 puncte procentuale în timpul celor mai recente recesiuni din Rusia, în 2022 rata şomajului a fost cea mai scăzută şi continuă declinul, susţine Isakov.
Conform Bloomberg, există motive pentru aceste evoluţii. În primul rând, majorarea cheltuielilor publice anul trecut a majorat activitatea celor mai multe sectoare, în special producţia de armament. În al doilea rând, pierderile de angajaţi în sectoarele ciclice, cum ar fi vânzările cu amănuntul, sunt în mare parte compensate de creşterea numărului de angajaţi în armată şi sectorul public. În al treilea rând, scăderea semnificativă a importurilor face ca marjele de profit ale producătorilor interni să crească, iar stimulentele pentru a păstra angajaţii sunt menţinute.
Citeşte şi: China, Japonia și războiul din Ucraina – Black News
Natalia Danina, director în cadrul HeadHunter, o companie de recrutare din Rusia, susţine că majorarea lunară a locurilor de muncă vacante a depăşit creşterea CV-urilor primite în februarie, pentru prima dată în ultimele 12 luni. Indicatorii privind forţa de muncă ar putea reveni la nivelul din 2021, din timpul pandemiei de Covid-19, “când deficitul de personal era total”, a explicat Danina.
“Rata scăzută a şomajului, combinată cu deficitul de personal, afectează transformarea structurală a economiei. Fie nu mai există oameni disponibili, fie ei nu mai caută să-şi schimbe locurile de muncă, din cauza circumstanţelor externe dificile”, a declarat Natalia Danina.
