Recensământ 2024: Mulți dintre miniştri şi deputaţi au declarat că vorbesc limba română, dar la naționalitate au avut răspunsuri diferite
Recensământul în Republica Moldova este în plină desfasurare iar multi dintre miniştri şi deputaţi au participat deja la acest proces. Ei au declarat că vorbesc limba română, dar la naționalitate au avut răspunsuri diferite. Cei care nu au fost găsiți acasă pot contacta recenzorii pentru o vizită repetată..
MARINA MOROZOVA deputat PAS: „Din păcate, nu m-am găsit acasă şi urmează să-i sun ca să-i invit pentru o discuție. Cum o să vă declarați, cetățean român sau moldovean, care vorbește limba? Română!”
IGOR GROSU președintele Parlamentului: „Au fost recenzorii la dvs.? Nu au fost. Eu am fost plecat vreo trei zile, dar soția nu mi-a spus dacă a fost cineva. Îi aștept, haideți vă rog! Dar nu v-au lasă nici bilețelul? Nu, dar pe mine e greu de găsit, vă dați seama”, potrivit tvrmoldova.md.
Cei ce au fost recenzați recunosc că procedura nu a durat mult.
VLADIMIR BOLEA ministrul Agriculturii: „A fost foarte rapid. Stau în comuna Băcioi. Oameni foarte profesioniști. Ne-am şi declarat identitate autentică care o tânjim şi o avem noi toţi în Republica Moldova. Şi vorbim despre români, evident”.
ERSILIA QATRAWI deputat PAS: „Cu mare drag am răspuns la toate întrebările. Cum a fost procedura şi cât timp a durat? Cam 20 de minute. Au fost întrebări de ordin general ce privește locuința, apoi membrii familiei chestionați fiecare in parte. Ce limbă ați declarat că vorbiți? Româna. Şi cetățenia? Eu o dețin pe cea a Republicii Moldova, nu o am pe cea româna dar asta nu înseamnă că nu mă simt român în suflet”.
ANDREI SPÎNU ministrul Infrastructurii: „Nu cred că trebuie să fie o dezbatere la acest subiect. Fiecare cetățean este in drept să spună aşa cum consideră. Eu am răspuns că vorbesc limba română şi sunt român”.
MARCELA ADAM deputat PAS: „Cum o să vă declarați, cetățean român sau moldovean? Da, cetățean român care vorbește limba română”.
Pe rețelele sociale mai multe persoane s-au plâns că recenzorii nu le-ar fi pus toate întrebările ce ţin de naţionalitate şi limba vorbită.
DAN PERCIUN ministrul Educației şi Cercetării: „Eu cred că pot exista situații izolate cu unii recenzori. Trebuie semnalate aceste situaţii când se impune un anumit răspuns şi se va interveni punctual”.
IGOR GROSU președintele Parlamentului: „Că noi avem cazuri atunci când omul spune că eu vorbesc româna, să-i spună că altfel să-l ghideze sau să-i ducă un răspuns. Nu inducem nici un răspuns. În lăsăm pe om să răspunsă așa cum simte el”.
Citește și: STUDIU/ În Republica Moldova, cel mai mult migrează persoanele de la 25 la 34 de ani. Ce spun experții
SERGIU PRODAN ministrul Culturii: „Din păcate, în traducere noi am pierdut un pic noțiunile de naționalitate şi etnie. Această confuzie de pe timpul sovietic în limba rusă cu “naţionalinosti”. Evident că este limba română, după 33 de ani dacă apare această întrebare îmi pare straniu”.
Potrivit ultimelor date publicate de BNS, până acum au fost recenzate peste 1 milion de persoane şi 700 de mii de locuințe. Recensământul Populației și Locuințelor se va desfășura până pe data de 7 iulie.
