Referendumul și alegerile prezidențiale în autonomia găgăuză: 94,84% au votat „NU” la referendum
În autonomia găgăuză, referendumul republican privind integrarea europeană a Republicii Moldova a înregistrat cele mai multe voturi împotrivă comparativ cu alte regiuni. Conform datelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, din cei 57.847 de votanți din Găgăuzia, 94,84% au votat „NU”, iar doar 5,16% au susținut opțiunea „DA”.
La alegerile prezidențiale, în această regiune au votat 62.545 de persoane, iar cele mai multe voturi au fost obținute de doi foști procurori. Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, a acumulat 48,67% din voturi, în timp ce fosta procuroră anticorupție, Victoria Furtună, s-a clasat pe locul doi cu 28,88%. Fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, a obținut 15,19%, iar Vasile Tarlev, candidat al Partidului „Viitorul Moldovei”, doar 2,91%. Actuala președintă, Maia Sandu, s-a situat pe locul al cincilea, cu 2,26%.
Conducerea regiunii Găgăuză este influențată de oligarhul Ilan Șor, care a susținut-o pe actuala bașcană, Evghenia Guțul. Se afirmă că pensionarii și bugetarii din regiune au primit bani prin intermediul cardurilor de la banca rusă Promsveazybank. În ziua tăcerii, pe 19 octombrie, rețeaua lui Șor a transmis mesaje către „activiști” și „simpatizanți” privind candidații pe care ar trebui să îi voteze.
Victoria Furtună și Vasile Tarlev au declarat că nu cunosc despre presiunile exercitate asupra susținătorilor lor. Tarlev a afirmat că a auzit că susținătorii lui Șor au primit indicații de a vota pentru Furtună, dar nu a avut informații clare despre o susținere formală.
O investigație realizată de Ziarul de Gardă a scos la iveală modul în care rețeaua lui Ilan Șor a mobilizat voturile, inclusiv prin plăți pentru a susține candidatul ales și a vota „NU” la referendum. De asemenea, alte investigații au arătat că participanții la evenimentele electorale au fost recompensați cu sume de bani pentru a-și exprima votul.
Această situație complicată din Găgăuzia evidențiază influența puternică a oligarhilor asupra politicii locale și polarizarea opiniei publice în legătură cu integrarea europeană a Republicii Moldova.
