Refugiaţii ucraineni din regiunea transnistreană se confruntă cu dificultăți privind accesul la sistemul de sănătate, dar şi la obţinerea unui loc de trai
Refugiaţii ucraineni din regiunea transnistreană au dificultăți privind accesul la sistemul de sănătate dar şi la obţinerea unui loc de trai. Cel puțin asta arată o monitorizare realizată de Biroul ONU pentru Drepturile Omului, realizată pe un eșantion de aproape 1 500 de refugiaţi, aflați în Republica Moldova. Studiul mai arată că refugiaţii de etnie romă au semnalizat cazuri de discriminare în societate.
Valentina Ivanova este din Ucraina și locuieste acum in regiunea transnistreană unde sunt aproape şapte mii de refugiaţi ucraineni, potrivit tvrmoldova.md.
VALENTINA IVANOVA, refugiată din Ucraina: „Despre antagonismul în societate şi că oamenii au o atitudine negativă faţă de refugiaţi, probabil voi fi de acord. Dar eu am avut noroc. Am întâlnit foarte puţini astfel de oameni. Mai mult citesc despre aceste lucruri negative pe reţelele sociale, când oamenii comentează anumite evenimente din Ucraina”.
Unii refugiaţi de etnie romă au semnalat cazuri de discriminare atunci când au venit în Republica Moldova.
VASILISA AVTUTOVA, mediator comunitate romă: „A fost o problemă cu o refugiată. Ea avea doi copii şi era singură. A venit la noi şi m-am înţeles cu cei de la centrul de refugiaţi că venim la ei. I-am întrebat dacă au locuri libere şi mi-au confirmat că da. Am mers acolo şi cei de la centru au văzut că doamna este de etnie romă. Acolo, ei ne-au spus că nu, ei aşteaptă o altă familie cu 6 copii”.
Monitorizarea a avut loc în perioada iulie 2023 – aprilie 2024. Au fost intervievaţi aproape 1500 de refugiaţi aflati in Republica Moldova, dintre care peste 380 de refugiaţi ce locuiesc în regiunea transnistreana.
IULIA VOTSLAVA, ofițer pentru Drepturile Omului, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului: „Ajutorul medical secundar este cu plată, mulţi refugiaţi întâmpină greutăţi şi din motivul că nu pot să îşi achite aceste servicii, mulţi din ei suferă. Totodată, o parte dintre cei care ne-au răspuns, sunt nevoiţi să meargă periodic în Ucraina pentru a primi ajutor medical. În special, merg cei care sunt bolnavi oncologic sau au diabet, cazuri în care este nevoie mereu să primească tratament”.
Cea mai mare parte din cei intervievaţi locuiesc gratuit la rude sau prieteni. Aproape 40% locuiesc în chirie, pe bani proprii. Doar 8% locuiesc gratuit la familii gazdă şi 7% încă locuiesc în centrele pentru refugiaţi.
LOCUL DE TRAI AL REFUGIAȚILOR 44% – locuiesc gratuit la rude sau prieteni 39% – locuiesc în chirie pe bani proprii 8% – locuiesc gratuit la familiile gazdă 7% – locuiesc în centrele pentru refugiaţi
IULIA VOTSLAVA, ofițer pentru Drepturile Omului, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului: „Refugiaţii întâmpină anumite greutăţi la capitolul închirierea locuinţelor, în special familiile cu copii. Foarte des sunt refuzuri că proprietarii nu sunt deschiși să dea în chirie locuinţa. Situaţia este la fel de complicată şi cu refugiaţii de etnie romă”.
Pentru a găsi soluții la criza refugiaţilor, s-au implicat mai multe organizaţii non guvernamentale.
Citește și: STUDIU/ În Republica Moldova, cel mai mult migrează persoanele de la 25 la 34 de ani. Ce spun experții
NATALIA RAHMISTRIUC, coordonatoare “Moldova pentru Pace”: „Lucrăm din februarie 2024. De atunci, în primii doi ani am ajutat peste 80 de mii de refugiaţi unici, care s-au adresat la noi de mai multe ori. Anul trecut am înţeles că trebuie ceva să schimbăm. Am inclus noi oportunităţi pe platforma noastră”.
Potrivit Inspectoratului General pentru Migraţie, de la începutul războiului pornit de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, aproape 1,4 milioane de cetăţeni ucraineni au intrat în Republica Moldova.
