Competențele instituțiilor implicate în investigarea dosarelor de corupție, fraudă financiară și criminalitate organizată vor fi clar delimitate. Un proiect de lege în acest sens a fost votat astăzi în prima lectură de 57 de deputați, comunică MOLDPRES.
Inițiativa legislativă a fost prezentată în plen de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, și urmărește eficientizarea mecanismelor de combatere a acestor infracțiuni. Documentul, elaborat de Ministerul Justiției, stabilește noi reguli de repartizare a dosarelor între Centrul Național Anticorupție (CNA), Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Ministrul Justiției a explicat în plen că modificările sunt necesare pentru a elimina suprapunerile de competență și pentru a concentra resursele instituțiilor pe cauzele complexe.
„Scopul este de a delimita clar competențele instituțiilor implicate, astfel încât fiecare să se concentreze pe domeniul său de expertiză și pe dosarele cu adevărat complexe”, a declarat sursa citată.
Potrivit proiectului, CNA va investiga exclusiv cazurile grave de fraudă bancară, în care prejudiciul depășește 250 de salarii medii lunare pe economie. Dosarele cu prejudicii mai mici vor fi examinate de organele fiscale, iar CNA va avea competența de a investiga și spălarea banilor ca infracțiune autonomă.
Procuratura Anticorupție va gestiona cauzele de corupție la nivel înalt, inclusiv cele care implică demnitari de rang înalt, precum președintele țării, președintele Parlamentului, prim-ministrul, deputați, judecători și conducerea instituțiilor de forță.
Totodată, PCCOCS va fi responsabilă de dosarele de terorism, criminalitate organizată și alte infracțiuni de o gravitate deosebită, fiind excluse cauzele minore din competența sa. Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal vor prelua cauzele economico-financiare și vamale de mică amploare, în condițiile legii.
Proiectul prevede și formarea unor grupuri mixte de urmărire penală în dosarele complexe, pentru o cooperare mai eficientă între instituțiile de anchetă.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
De asemenea, este extins dreptul de contestare a măsurilor preventive în toate etapele procesului penal, până la pronunțarea hotărârii pe fond.
Potrivit autorilor, modificările sunt parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană. Proiectul urmează să fie examinat în lectura a doua.
