Este o cursă haotică pentru reînarmarea Europei. În ziua în care președinta Comisiei UE Ursula von der Leyen ilustrează strategia comunitară în plenul de la Strasbourg, la Paris se conturează axa așa-zisei „coaliții a voinței”, scrie „Avvenire”.
Dar cifrele ce spun? În primul rând Europa este cel mai mare importator mondial de arme americane. Acest lucru este consemnat în cel mai recent raport al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm, SIPRI, institutul internațional independent dedicat cercetării privind conflictele, armamentul greu și dezarmarea. Perioada 2020-24 a reprezentat deja o perioadă de cotitură epocală pentru întreaga planetă, în care evident că factorul Ucraina a fost decisiv, informează stiripesurse.
Potrivit institutului, Kievul a crescut de o sută de ori fluxul de achiziții de arme (echivalent cu +9.627%) față de cei patru ani precedenți, devenind singurul stat european din lista primelor zece state importatoare din lume. La modul mai general, importul de arme de către membrii europeni ai NATO a înregistrat o creștere de 105%. Statele Unite au furnizat 64% din aceste arme, o pondere substanțial mai mare decât în perioada 2015-19 (52%). Pentru prima dată în două decenii, cea mai mare pondere a exporturilor de arme americane a mers în Europa (35%) și nu în Orientul Mijlociu (33%).
Ceilalți furnizori principali ai țărilor europene au fost Franța și Coreea de Sud (cu o pondere de 6,5% fiecare), Germania (4,7%) și Israel (3,9%). Italia, printre țările exportatoare, are și ea un rol important și a sărit de pe locul zece pe locul șase. Principala zonă de destinație a exporturilor italiene a fost Orientul Mijlociu. Qatar, Kuweit și Egipt sunt țările în care vânzările italiene au fost cele mai concentrate.
Cifrele formează fundalul unui cadru politic internațional în rapidă evoluție, în care ponderea celor Douăzeci și șapte se poate schimba. „Consiliul European a aprobat propunerea noastră pentru un nou instrument financiar. O numim Acțiune sigură, de securitate pentru Europa. Le oferim statelor membre împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro, care să fie investite urmând niște principii de bază”, a spus Von der Leyen, citând o parte-cheie din investiția de 800 de miliarde lansată săptămâna trecută. „S-ar putea concentra pe câteva domenii de capacitate strategică selectate, de la apărarea aeriană la drone, de la facilitatori strategici la cibernetică, pentru a numi câteva, pentru a duce la maxim impactul investițiilor noastre. Aceste împrumuturi ar trebui să finanțeze achizițiile de la producătorii europeni pentru a ajuta la consolidarea industriei noastre de apărare”. Președinta Comisiei a atacat și Moscova.
„Putin s-a dovedit a fi un vecin ostil, nu se poate avea încredere în el, poate fi doar descurajat. Știm că complexul militar rusesc îl depășește pe al nostru. Producția europeană continuă să fie mai redusă. Și dincolo de capabilitățile tradiționale, gama de amenințări cu care ne confruntăm este pe zi ce trece mei mare.”
Pe problema resurselor, discuția rămâne deschisă între timp la EcoFin, după declarațiile comisarului pentru Economie Valdis Dombrovskis, care a subliniat urgența limitându-se la a anunța o propunere a executivului „în scurt timp. Momentul de a acționa este acum”, a spus el la finalul Consiliului EcoFin UE. „Va trebui să ne creștem cheltuielile de apărare, capacitățile de apărare, industria de apărare, atât la nivelul UE cât și la nivel național. Evaluăm cu exactitate ce se poate face”. În acest sens, poziția Italiei rămâne prudentă, așa cum a explicat zilele trecute ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti.
În cele din urmă, mișcările axei franco-engleze, care marți va avea un nou episod la Paris, unde aproximativ treizeci de țări vor participa în această după-amiază la întâlnirea promovată de președintele francez Emmanuel Macron a șefilor de stat major ai armatelor europene și ai NATO: este așa-numita „coaliție a voinței”. Întâlnirea este organizată în „strânsă coordonare” cu „comandamentul militar NATO care a fost asociat inițiativei”, a informat Macron.
Intenția SUA de a-și reduce angajamentul în Europa, Trump anunțându-și aliații din NATO cu intenția de a repatria cei 20.000 de soldați dislocați de Joe Biden după invadarea Ucrainei, stă la baza reflecției în curs de desfășurare în UE. NATO, de exemplu, îi încurajează pe aliați să „schimbe modelele” de pregătire a soldaților, deoarece „sunt necesare mai multe unități” pentru a face față realității de securitate din Europa, care este modificată. Noroc că serviciul militar nu mai este un tabu în diverse state membre ale UE.
