Procesul de reintegrare a regiunii transnistrene va necesita resurse financiare semnificative, iar autoritățile de la Chișinău mizează pe contribuții interne, dar și pe sprijinul partenerilor externi, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. El afirmă că o parte din fondurile necesare există deja, fiind vorba de resurse alocate anterior de Uniunea Europeană pentru gestionarea crizei energetice din stânga Nistrului.
Igor Grosu a declarat la Radio Moldova că autoritățile își propun să contureze un mecanism clar de reintegrare, care să acopere costurile sociale și economice ale apropierii celor două maluri ale Nistrului, transmite moldova1.md.
Citeşte şi: Cod Galben de instabilitate atmosferică în toată ţara – Stiripesurse.md
„Nu este suficient să vorbim despre reintegrare. Ea are un cost real și semnificativ. Vorbim despre peste 300 de mii de cetățeni în stânga Nistrului — copii, vârstnici, angajați, agenți economici — care au nevoie de acces la servicii medicale, pensii și alte prestații”, a declarat Grosu.
În acest context, Chișinăul lucrează la crearea unui fond de convergență, destinat finanțării etapizate a procesului de reintegrare. Potrivit președintelui Parlamentului, mecanismul va funcționa pe principii de transparență și predictibilitate, iar utilizarea resurselor va fi strict reglementată.
„Se va ști din timp ce proiecte sunt finanțate, cine este eligibil și cum sunt gestionați banii. Este vorba despre fonduri publice, administrate în baza Legii finanțelor publice”, a precizat acesta.
O parte din resursele inițiale ale fondului provin din sprijinul acordat anterior de Uniunea Europeană, în perioada în care regiunea transnistreană a fost afectată de criza gazelor. Grosu a menționat că evoluția sprijinului extern va depinde și de contextul regional, inclusiv de eventuale negocieri privind pacea în Ucraina.
Autoritățile de la Chișinău susțin deja o parte din costurile asociate locuitorilor regiunii, inclusiv accesul la servicii medicale, educație și sistemul de pensii. Potrivit lui Igor Grosu, aceste cheltuieli trebuie calculate și integrate într-un mecanism financiar coerent.
„Toate aceste lucruri au un cost și trebuie cuantificate. Contribuțiile în acest fond reprezintă un pas concret spre reintegrare, iar situația din stânga Nistrului rămâne dificilă”, a afirmat oficialul.
Întrebat despre situația aprovizionării cu gaze după 30 iunie, când expiră actualul mecanism, Igor Grosu a spus că există incertitudini privind continuarea acestuia și că autoritățile monitorizează evoluțiile și implicarea partenerilor externi.
În prezent, gazele livrate în regiunea transnistreană sunt achitate de Federația Rusă printr-o schemă care implică intermediari din Emiratele Arabe Unite și compania ungară MET. Din februarie 2025, Moldovagaz a fost desemnat furnizor responsabil pentru regiune, iar licența companiei expiră la 30 iunie.
Potrivit autorităților, fondul de convergență pentru reintegrarea Republicii Moldova urmează să fie creat până la 1 august 2026. Acesta va include, printre altele, contribuțiile fiscale ale agenților economici din regiunea transnistreană, în contextul eliminării treptate a facilităților fiscale.
Fondul va fi destinat finanțării proiectelor de infrastructură, educație, eficiență energetică și altor programe de reintegrare economică și socială.
