Numele oficial al erei imperiale care va însoţi domnia împăratului Naruhito după abdicarea tatălui său, Akihito, este “Reiwa”, denumire alcătuită din două ideograme combinate, ce evocă o armonie purtătoare de speranţă, informează AFP, potrivit agerpres.
“Ea semnifică naşterea unei civilizaţii în care domneşte o armonie între fiinţe”, a precizat într-o conferinţă de presă prim-ministrul japonez, Shinzo Abe.
“Primăvara vine după o iarnă severă, acest nume vrea să marcheze începutul unei perioade care debordează de speranţă”, a adăugat el.
Denumirea noii ere imperiale nipone a fost preluată dintr-un poem japonez cu formă scurtă, “waka”, ale cărui versuri vorbesc despre natură, extras din cel mai vechi volum de poezie japoneză, intitulat “Manyoshu” şi care are o vechime de aproximativ 1.200 de ani.
“Este pentru prima dată când este vorba despre un termen ce provine din texte japoneze” şi nu chineze, a precizat şeful guvernului nipon, adeseori considerat naţionalist. Shinzo Abe s-a declarat “mândru de îndelungata istorie a Japoniei”.
Denumirea oficială a acestei ere imperiale, a cărei dezvăluire în sine este un eveniment istoric pentru japonezi, reprezintă rezultatul unei consultări de mai multe luni între experţi, personalităţi din domenii diverse şi lideri politici.
“Este un nume magnific”, a comentat în faţa camerelor de filmat ale postului public de televiziune NHK un laureat al premiului Nobel pentru medicină, Shinya Yamanaka, care s-a aflat printre cei nouă membri ai comitetului de personalităţi.
Istorie în direct
Anunţul, difuzat în direct de toate posturile de televiziune şi pe ecrane uriaşe amplasate în spaţii publice, a fost făcut pe 1 aprilie în jurul orei locale 11:40 (02:40 GMT) de secretarul general şi purtătorul de cuvânt al Guvernului japonez, Yoshihide Suga, care a prezentat în faţa jurnaliştilor un document pe care erau caligrafiate ideogramele (“kanji”) selectate.
O oră mai târziu, ediţii speciale (“gogai”) ale marilor cotidiane japoneze (Asahi, Mainichi, Sankei, etc…) au fost distribuite în regim de gratuitate în proximitatea gărilor, iar trecătorii s-au năpustit literalmente pentru a intra în posesia lor, provocând busculade periculoase.
“Este diferit de alte dăţi, este ceva istoric, de aceea l-am luat cu mine pe fiul meu, pentru ca el să prindă o ediţie specială, pentru că este o experienţă pe care o trăieşti foarte rar. El are doar opt ani şi se află deja între cele două ere”, a explicat M. Nagayama, tatăl unui băiat de opt ani, Manato, care s-a declarat puţin îngrijorat deoarece nu ştie încă să scrie cele două ideograme selectate.
“Reiwa – sonoritatea sa este drăguţă şi senzaţia resimţită în timpul lecturării acestui nume este foarte blândă. Cred că este o foarte bună alegere. M-am născut în anul Heisei 7 (1995), am 24 de ani şi mă declar entuziasmat în privinţa erei următoare”, a declarat Shun Fujimoto, care s-a grăbit la rândul lui să prindă o astfel de ediţie specială.
Numele erei imperiale este utilizat în numeroase documente administrative, iar datele de naştere ale japonezilor sunt cel mai adesea exprimate în această manieră.
Akihito, împărat emerit
“Sper că această zi va deschide o epocă nouă, în care toată omenirea îşi va uni forţele pentru o lume mai bună”, a declarat un alt tânăr nipon, Kato Hayato, în vârstă de 26 de ani.
A fost pentru a doua oară când numele unei ere imperiale a fost anunţat în acest mod: precedenta ocazie a avut loc în ianuarie 1989, pentru era Heisei (“dobândirea păcii”), după decesul împăratului Hirohito (denumit şi “Împăratul Showa”, după numele erei sale).
Reiwa, a 248-a eră, va însoţi domnia lui Naruhito, al 126-lea împărat japonez, şi va debuta pe 1 mai pentru a-i urma la tron lui Akihito, căruia îi revine sarcina de a semna decretul ce definitivează procedura de stabilire a numelui noii ere imperiale.
După abdicarea sa pe 30 aprilie, Akihito va purta titlul de împărat emerit, a precizat Agenţia Casei Imperiale.
Calendare tipărite imediat
Este, de asemenea, pentru a doua oară în istoria Japoniei când guvernul a decis numele erei imperiale, fapt ce ilustrează spiritul Constituţiei din 1947, în care toate detaliile ce vizează Casa Imperială şi împăratul sunt coordonate de guvernul aflat în funcţie, întrucât suveranul nipon are doar rolul de “simbol al statului şi al unităţii poporului”.
Ultimele propuneri rămase în cursă au fost prezentate prinţului moştenitor Naruhito, viitorul împărat, însă avizul lui nu a contat, deoarece el nu deţine nicio putere decizională în acest domeniu.
Akihito, în vârstă de 85 de ani, va părăsi Tronul Crizantemei la mai puţin de trei ani după ce şi-a anunţat în august 2016 intenţia de se retrage din activitate încă din timpul vieţii sale. Este pentru prima dată în ultimele două secole când un împărat japonez decide să abdice.
Legea care reglementează funcţionarea Casei Imperiale nu prevede o astfel de dispoziţie. Potrivit acestui text legislativ, revizuit în 1947, decesul împăratului este evenimentul care deschide succesiunea.
În cazul de faţă, o lege adoptată în regim excepţional îi permite împăratului Akihito – doar lui, nu şi altui împărat din viitor – să abdice.
Chiar în minutul în care a fost făcut anunţul oficial de pe 1 aprilie, tipografii japonezi şi-au pornit presele pentru a lansa imediat pe piaţă calendare cu denumirea noii ere imperiale şi care încep, la fel ca aceasta, cu data de 1 mai 2019.
