În unele părți ale Europei, invazia pe scară largă declanșată de Rusia în Ucraina poate părea o amenințare îndepărtată. Dar în România, acest război este chiar la graniță și devine tot mai periculos. La Galați, există un bloc de apartamente cu o gaură în acoperiș care o dovedește, scrie BBC, într-un reportaj realizat după explozia dronei rusești.
„Locatarii abia au început să se întoarcă pentru a-și verifica locuințele, după ce o dronă de atac a lovit clădirea vineri dimineață devreme, în timp ce zeci de oameni dormeau, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Impactul a provocat un incendiu și panică.
Sâmbătă, am urcat 11 etaje până pe acoperiș, pentru a vedea locul în care drona a străpuns betonul. A rămas o gaură zimțată, lată de câțiva metri, acoperită acum cu plastic.
Apartamentul de dedesubt a fost grav avariat, iar o femeie și fiul ei adolescent sunt încă în spital, cu vânătăi și arsuri minore”, scrie BBC.
Este însă clar, spune BBC, că urmările acestui atac ar fi putut fi mult mai grave: drona a lovit casa liftului de pe acoperiș, care a absorbit o mare parte din explozie.
„A fost într-adevăr foarte înfricoșător”, spune Costel Patrichi, un locatar care se ocupă de administrarea clădirii. „Dar dacă drona ar fi lovit lateral, ar fi putut distruge un etaj întreg sau chiar mai mult.”
El povestește cum telefonul i-a vibrat în acea dimineață, puțin înainte de ora 02:00, cu o alertă care avertiza asupra pericolului: o dronă se apropia dinspre granița cu Ucraina, aflată la doar câțiva kilometri distanță.
Câteva momente mai târziu s-a auzit bubuitura.
„Ne-au spus că suntem protejați de NATO, să nu ne facem griji. Dar uitați unde am ajuns!”, spune Costel, frustrat, la fel ca mulți alții, că aviația României nu a putut intercepta drona.
Când o dronă ucraineană care viza nordul Rusiei a fost recent deviată de la traseu și a ajuns în Estonia, a fost doborâtă de un avion de vânătoare românesc aflat acolo, ca parte a forței de reacție rapidă a NATO.
Aici însă, piloții au avut doar câteva momente pentru a reacționa înainte ca aparatul să ajungă deasupra unei zone locuite. Din acel moment, interceptarea ar fi fost prea riscantă.
„Acum mi-e frică. Dacă mă întorc în apartamentul meu la noapte, voi dormi cu frică. Pentru că se poate întâmpla din nou”, recunoaște Costel.
Este aceeași teamă pe care ucrainenii o îndură noapte de noapte, în timp ce Rusia lansează tot mai multe drone de atac asupra țării vecine. De foarte multe ori, acestea lovesc zone rezidențiale, distrug locuințe și iau vieți, scrie BBC.
Acum a fost lovită România, țară membră NATO și UE. Este cel mai grav incident de acest fel produs în România de la începutul invaziei pe scară largă declanșate de Rusia în 2022.
În stilul deja cunoscut, președintele rus Vladimir Putin susține că nu există dovezi că ar fi fost o dronă rusească.
România a fost însă foarte clară: era o Geran-2, cunoscută și ca Shahed, și era rusească.
„Este sigur, pentru că am mai avut una acum patru sau cinci săptămâni, care nu a explodat. Le-am comparat și sunt complet identice”, a declarat președintele României, Nicușor Dan, pentru BBC World Service.
Aceste drone sunt folosite pentru a lovi porturile ucrainene de pe celălalt mal al Dunării, vitale pentru exporturile de cereale ale Ucrainei.
Vineri, România a urmărit un roi de 43 de astfel de drone, care se deplasau de la est la vest.
„Una lovită de armata ucraineană și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Acest lucru este sigur”, a spus Dan.
Aliații NATO ai României au calificat comportamentul Rusiei drept „imprudent” și au subliniat că războiul de agresiune al Moscovei este cauza celor întâmplate.
La Washington însă, secretarul de stat american Marco Rubio a ignorat solicitările jurnaliștilor de a comenta. Iar reacția este marcată clar de prudență, nu doar de condamnare, scrie BBC.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Nimeni nu acuză Moscova că ar fi lansat un atac deliberat asupra României.
Surse guvernamentale de la București au declarat pentru BBC că s-a luat în calcul invocarea articolului 4 al Tratatului NATO, care ar fi declanșat o reuniune de urgență, dar ideea a fost respinsă pentru a evita crearea panicii.
Următorul pas posibil ar fi fost articolul 5: clauza de apărare colectivă, potrivit căreia un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor.
Această variantă nu este pe masă.
În schimb, România a închis consulatul rus din orașul-port Constanța, ca „avertisment”, potrivit președintelui. Dan a spus că următoarea măsură în „ierarhia diplomatică” ar fi expulzarea ambasadorului rus.
Deocamdată însă, acesta nu pleacă nicăieri.
România a cerut NATO să acționeze mai rapid în privința promisiunii de a transfera mai mult echipament militar către această porțiune a flancului estic.
Guvernul achiziționează deja propriile drone și are planuri de a dezvolta altele în cooperare cu companii ucrainene.
Uniunea Europeană lucra deja la un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.
„Dar riscul ca acest război să escaladeze și să se extindă rareori a părut mai mare, iar oamenii pe care i-am întâlnit la Galați se simt foarte vulnerabili”, scrie publicația britanică.
„A fost o nebunie, s-a întâmplat chiar în mijlocul orașului”, spune Adrian, după ce și-a verificat apartamentul familiei din blocul lovit.
„Nimeni nu se mai simte în siguranță.”
Pentru asta, el dă vina pe Rusia și pe președintele ei.
„Dar nu cred că sancțiunile sunt suficiente”, adaugă Adrian. „Pentru că le-ar putea lua totul Rusiei și tot ar ataca.”
