Rocile de argilă decolorate găsite pe suprafața marțiană sugerează că Planeta Roșie a fost cândva locul unor precipitații abundente și al unor condiții tropicale, sugerează noile observații ale misiunii Perseverance.
Cercetătorii au fost intrigați de rocile ciudate de culoare deschisă descoperite de roverul Perseverance al NASA pe suprafața marțiană, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Rocile s-au dovedit a fi caolinit, un tip de argilă bogată în aluminiu, au raportat oamenii de știință în studiul publicat în revista Communications Earth & Environment.
Pe Pământ, caolinitul se formează aproape întotdeauna în condiții foarte calde și umede, precum cele din pădurile tropicale.
De obicei, se formează în roci care au fost lipsite de toate celelalte minerale de milioane de ani de precipitații regulate.
Dar Marte de astăzi este cunoscută pentru căldura și uscăciunea sa, potrivit LiveScience.
„Așadar, când vezi caolinit într-un loc precum Marte, unde este sterp, rece și cu siguranță fără apă lichidă la suprafață, acest lucru ne spune că odată a existat mult mai multă apă decât există astăzi”, a declarat Adrian Broz, specialist în soluri la Universitatea Purdue și autor principal al studiului.
Broz și echipa sa au comparat structura caolinitei marțiene, care a fost examinată de mai multe instrumente de pe Perseverance, cu probe terestre prelevate din Africa de Sud și San Diego. Rocile păreau izbitor de similare, sugerând că s-au format în moduri similare.
Imaginile satelitare ale suprafeței marțiene par să arate depozite mai mari de caolinit în alte părți ale planetei. Cu toate acestea, Perseverance și alte rovere nu au explorat încă acele zone.
„Până când nu vom putea ajunge cu roverul la aceste aflorimente mari, aceste roci mici sunt singurele noastre dovezi de pe teren”, a declarat Briony Horgan, om de știință la Universitatea Purdue și coautor al studiului.
Prezența caolinitei pe Marte întărește ipoteza că Planeta Roșie a fost o oază tropicală la un moment dat, deși momentul și modul exact în care s-a uscat sunt încă dezbătute.
Ipotezele principale sugerează că planeta și-a pierdut apa cu 3-4 miliarde de ani în urmă, când câmpul său magnetic s-a slăbit suficient pentru ca vânturile solare să îi distrugă atmosfera.
Dar acest proces a fost probabil complex și multifacetic. Studierea acestor argile antice ar putea oferi oamenilor de știință mai multe informații despre cum și când Marte și-a pierdut apa, au spus cercetătorii.
Ar putea oferi, de asemenea, indicii despre potențiala habitabilitate a lui Marte, a spus Broz, deoarece „toate formele de viață folosesc apă”.
