Aliaţii preşedintelui filipinez Rodrigo Duterte au preluat controlul Senatului în urma alegerilor de la mijloc de mandat, oferindu-i şefului statului ultima instituţie care mai rezista politicii sale controversate, notează AFP, potrivit agerpres.
Potrivit rezultatelor anunţate miercuri de autorităţile electorale, partizanii lui Duterte au obţinut nouă din cele 12 mandate de senatori puse în joc la 13 mai, celelalte trei revenind unor candidaţi independenţi.
Citeşte şi: Razii de amploare împotriva crimei organizate din Germania
Aceasta face ca preşedintele să controleze acum o majoritate de 15 din cele 24 de locuri din Senat, faţă de patru ale opozanţilor săi.
În mod tradiţional, Senatul este considerat mai independent faţă de puterea executivă decât Camera Reprezentanţilor. În ultimii trei ani, Senatul a jucat un rol crucial în blocarea unora din iniţiativele cele mai controversate ale preşedintelui.
Acesta păstrează o majoritate şi în camera legislativă inferioară cu 297 de locuri, astfel încât, în urma rezultatelor recentului scrutin, Duterte va avea mână liberă pentru a-şi pune în aplicare proiectele controversate de reintroducere a pedepsei cu moartea şi de reformare a Constituţiei.
Rodrigo Duterte, ales în 2016, a fost ţinta criticilor unor capitale occidentale în urma politicii sale violente de luptă împotriva traficului de droguri, dar şi a tiradelor sale uneori grosolane, însă continuă să se bucure de o mare popularitate în Filipine.
Mai mult de 5.300 de traficanţi şi toxicomani presupuşi au fost omorâţi de forţele de ordine în cadrul ‘războiului contra drogurilor’, conform cifrelor furnizate de autorităţi, însă ONG-uri consideră că bilanţul ar putea fi de trei ori mai ridicat şi ar echivala cu crime împotriva umanităţii.
În 2017, Camera Reprezentanţilor a făcut un mare pas spre reintroducerea pedepsei cu moartea, votând o lege ce prevedea sentinţa capitală pentru persoanele găsite în posesia a 500 g de marijuana sau a 10 g de cocaină, heroină sau ecstasy. Textul nu a fost însă validat de Senat.
Preşedintele vrea să scadă vârsta de responsabilitate penală de la 15 ani la 12 ani şi mai preconizează o reformă a Constituţiei, în ideea descentralizării.
‘Evaluarea pesimistă este că se are în vedere o transformare totală a sistemului politic filipinez în anii următori’, a comentat politologul Richard Heydarian.
Citeşte şi: Trump numeşte o altă femeie la conducerea US Air Force
La scrutinul de la 13 mai au fost puse în joc peste 18.000 de mandate naţionale şi locale.
Alegerile au fost un triumf pentru clanul Duterte. Sara, fiica preşedintelui, citată drept o posibilă candidată la prezidenţialele din 2022, a păstrat funcţia de primar al marelui oraş Davao, din sudul ţării. Fratele său Sebastian a devenit primar adjunct la Davao, iar un alt frate, Paolo, a fost ales deputat.
Printre senatorii nou aleşi se află fostul şef al poliţiei naţionale, Ronald dela Rosa, care a fost mandatat în 2016 cu punerea în aplicare a ‘războiului contra drogurilor’.
Imee Marcos, fiica defunctului dictator Ferdinand Marcos, îşi va face intrarea în Senat, la 33 de ani după prăbuşirea de la putere a tatălui ei în 1986.
