România a primit de la Comisia Europeană aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru țintele și jaloanele din cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care au fost îndeplinite integral.
Suma totală încasată de țara noastră din fondurile PNRR a ajuns astfel la 10,74 miliarde euro, potrivit stiripesurse.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
Din suma de 1,3 miliarde euro primită, 622 milioane euro reprezintă componenta de grant, iar 657 milioane euro componenta de împrumut. Cu toate acestea, pentru cererea de plată numărul 3 rămâne suspendată temporar suma de 869 milioane euro – 814 milioane euro din granturi și 55 milioane euro din împrumuturi – până la îndeplinirea tuturor jaloanelor se arată într-un comunicat.
România are la dispoziție un termen de șase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025, pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată numărul 3. Valoarea netă totală a acestei cereri este de 2,02 miliarde de euro, în urma deducerii prefinanțării deja încasate.
Autoritățile subliniază că „această etapă procedurală suspendare parțială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3. Sumele suspendate rămân în continuare alocate României și vor fi încasate după ce toate cerințele vor fi îndeplinite.”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a comentat situația: „Încasarea sumei de 1,3 miliarde de euro reprezintă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3. Actualul Guvern este în continuare concentrat pentru a soluționa și a debloca integral cererea de plată nr. 3.”
Boloș a anunțat și strategia de renegociere a PNRR: „În paralel, renegociem PNRR pentru a putea înlocui investițiile care au un ritm de implementare încetinit cu altele, finanțate din bugetul de stat sau din programe naționale. Această renegociere vizează în primul rând protejarea intereselor noastre financiare: atragerea unei sume cât mai mari din PNRR și evitarea eventualelor penalități pentru neimplementarea investițiilor sumate prin PNRR.”
Printre țintele care au fost îndeplinite doar parțial se află:
- operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP)
- desemnarea administratorilor în companiile din energie
- modificarea legislației privind pensiile speciale pentru magistrați
Anterior acestei plăți, România încasase 9,44 miliarde euro, reprezentând 3,79 miliarde euro prefinanțare, 0,29 miliarde euro prefinanțare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 miliarde euro pentru cererea de plată numărul 1 și 2,80 miliarde euro pentru cererea de plată numărul 2.
Din suma totală alocată României de 28,5 miliarde euro prin PNRR, 13,6 miliarde euro sunt sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Implementarea PNRR este coordonată tehnic la nivel național de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu sprijinul a 20 de coordonatori de reforme și investiții din ministere și alte autorități publice centrale.
