România se numără printre ţările Uniunii Europene cu cele mai reduse proporţii de cetăţeni care merg în vacanţă, anul trecut doar 25% dintre românii de peste 15 ani petrecând cel puţin o noapte într-o unitate de cazare, în comparaţie cu media UE27 de 63% pentru aceeaşi categorie de vârstă, arată Monitorul Social, proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert România.
Conform sursei citate, datele au în vedere statisticile oficiale înregistrate de Eurostat, potrivit stiripesurse.
Citește și: Jean-Claude Juncker: Donald Trump ar trebui să fie tratat cu respect
România se situează în privinţa turismului în urma altor state membre UE din regiune, precum Ungaria, Polonia sau Slovenia, unde peste 55% dintre cetăţeni au declarat că au avut cel puţin o noapte de cazare. Singura ţară UE cu o proporţie similară este Bulgaria, însă chiar şi acolo, 37% dintre cetăţeni au raportat cel puţin o noapte petrecută într-o unitate de cazare, transmite Agerpres.
Întregul sector turistic european a înregistrat o scădere drastică în anul 2020, din cauza pandemiei COVID-19, însă datele din prezent arată o revenire la perioada pre-pandemie. Cu toate acestea, România continuă să rămână mult în urma altor state membre UE, având în continuare mai puţin de jumătate din media europeană de cetăţeni peste 15 ani care petrec cel puţin o noapte într-o unitate de cazare.
Citește și: Trei sferturi din suprafaţa Pământului a devenit ‘permanent mai aridă’
Datele Eurostat pentru anul 2023 relevă că un procent mic din populaţia vârstnică din România îşi permite o vacanţă. Doar 11% dintre românii cu vârsta de peste 65 de ani au efectuat cel puţin o călătorie turistică în 2023, comparativ cu media UE de 48%. Această rată plasează România pe ultimul loc, cu diferenţe semnificative faţă de Germania (58%), Ungaria (48%) şi Polonia (35%).
Procentul mic de români care îşi permit o vacanţă este nu doar rezultatul sărăciei şi al accesului redus la oportunităţi de vacanţă, ci şi al unei oferte turistice locale care nu reuşeşte să se adapteze nevoilor şi posibilităţilor financiare ale cetăţenilor, în special ale categoriilor de vârstă mai vulnerabile.
