Guvernul a emis aproape 180 de ordonanţe de urgenţă (OUG) în perioada 1 septembrie 2023 – 1 octombrie 2024. Asta înseamnă că, în medie, la fiecare două zile, Guvernul a adoptat un document care nu mai suporta amânare și, implicit, dezbaterea din Parlament. Deși OUG-urile au efect de lege imediat și trebuie aprobate în procedură de urgenţă de către Parlament, în cazul a două treimi nu s-a întâmplat conform Constituției, transmite Europa Liberă, potrivit stiripesurse.
Citește și: Apa este în pericol în Europa, avertizează Agenţia Europeană de Mediu
Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru:
- atingerea ţintei de deficit bugetar;
- restricţionarea cheltuielilor publice, inclusiv în spitale;
- aministia fiscală parţială;
- plafonarea adaosului comercial la alimente de bază;
- înăsprirea regulilor în domeniul jocurilor de noroc;
- condiţiile de călătorie în spaţiul Schengen.
Sunt doar câteva exemple dintre cele 178 de Ordonanţe de Urgenţă adoptate de Guvernul României între 1 septembrie 2023 – 1 octombrie 2024, conform datelor furnizate de Secretariatul General al Guvernului, la solicitarea Europei Libere.
În cele 395 de zile calendaristice, rezultă că în medie a fost adoptată câte o ordonanță de urgență la aproximativ două zile.
Peste 120 dintre Ordonanțele de Urgență ale Guvernului adoptate în intervalul amintit nu au fost încă aprobate de camera decizională competentă a Parlamentului – Senat sau Camera Deputaților, în funcție de domeniul de reglementare al ordonanței – așa cum prevede Constituția. Ele fie au fost trimise pentru raport sau avizare la comisiile camerei respective, fie au fost înscrise – de mai multe ori – pe ordinea de zi a forului, conform bazei de date a Camerei Deputaților, care este for decizional în majoritatea covârșitoare a celor 178 de documente ale Executivului.
Citește și: Rusia îşi va reduce prezenţa consulară în Norvegia
Ordonanțele de Urgență ale Guvernului reprezintă acte normative – care stabilesc norme general obligatorii pentru cetăţeni, la fel ca legile clasice – doar că sunt aprobate nu de Parlament, ci de cabinetul de miniştri ai Guvernului. Toate ordonanțele de urgență au, însă, efecte imediate.
Chiar dacă potrivit articolului 115 din Constituţie, OUG-urile sunt acte normative pe care Guvernul le poate aproba „numai în situaţii extraordinare”, a căror reglementare „nu poate fi amânată” şi „având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”, frecvenţa lor pare să depășească ideea de context extraordinar, după cum remarcă specialiştii intervievaţi de Europa Liberă. S-a ajuns, în timp, la o „deturnare” cu privire la rolul acestor ordonanțe, mai exact „a sensului pentru care au fost gândite ele când a fost scrisă Constituţia”, spune specialistul în drept constituţional Andrei Lupu, asistent la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, citat de Europa Liberă.
