Statisticile europene plasează România pe locul cinci în topul celor mai ridicate prețuri lunare pe piața spot din Uniunea Europeană în ianuarie 2025, coborând astfel de pe podium, mai exact de pe locul trei, unde era la sfârșitul anului trecut, în decembrie.
Este important de precizat din capul locului că aceste evoluții nu au impact asupra prețurilor facturate românilor, care sunt plafonate, cel puțin până pe 31 martie, după care urmează ori o liberalizare etapizată, ori o continuare a schemei în actuala formă, conform ultimelor declarații politice, potrivit stiripesurse.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Prețul mediu pentru ziua următoare pe piața spot din România este de 116,30 euro/MWh în ianuarie 2025, conform statisticilor europene, aflându-se pe poziția a cincea în UE. Pe primul loc se află Irlanda, cu 156,97 euro/MWh, iar pe ultimul loc, cu cel mai mic preț, Suedia, cu 11,83 euro/MWh.
În decembrie, pentru ziua următoare pe piața spot în România era de 141,07 euro/MWH, pe locul al treilea în UE, după Slovacia, cu 145,46 euro/MWh, și Ungaria, cu 143,86 euro/MWh. Tot Suedia avea cea mai ieftină energie, de 9,74 euro/MWh.
În prima lună a anului care tocmai s-a încheiat, România era la mijlocul clasamentului, cu 87,67 euro/MWh, între un maximum, de 126,66 euro/MWh în Estonia, la 54,22 euro/MWh, în Suedia, arată statisticile europene.
În prima parte a lunii septembrie, România conducea în topul UE al celor mai mari prețuri ale energiei.
Prețul mediu din 11 septembrie de pe piața pentru ziua următoare operată de ale operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale din România (OPCOM) a ajuns la 153,77 euro/MWh (aproximativ 764,85 lei/MWh).
Conform datelor agregate la nivel european, prețul din România era cel mai mare din Europa, aproape dublu față de Germania (80,94 euro/MWh) și de aproape trei ori mai mare decât în Franța (54,6 euro/MWh). Bulgaria, cu 149,67 euro/MWh, și Grecia, cu 135,56 euro/MWh, întregea podiumul prețurilor cele mai ridicate.
Cât s-a tranzacționat pe piața spot
Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) este o componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare.
Cota tranzacțiilor de pe piața pentru ziua următoare depășește o treime din consumul net prognozat, conform celor mai recente date lunare ale operatorului pieței de energie electrică și gaze naturale din România (OPCOM).
Mai concret, în ultima lună raportată de OPCOM, în noiembrie 2024, aceasta a fost de 34,35%.
În noiembrie, prețul mediu a fost de 836,09 lei/MWh (168,03 euro/MWh), iar preţul mediu ponderat a fost de 936,33 lei/MWh (188,18 euro/MWh).
În urmă cu trei luni, în vară / iulie, prețul mediu era de 631,55 lei/MWh (126,91 euro/MWh), iar preţul mediu ponderat a fost de 707,73 lei/MWh (142,22 euro/MWh).
Starea sistemului
Marți seara, consumul depășea producția națională, soldul pe plus indicând importuri de aproape 1.000 MW, conform datelor în timp real publicate de operatorul de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica.
Consumul si producţia în România (ora 18:38:13)
- Consum: 7.020 MW
- Producţie: 6.002 MW
- Sold: 1018 MW
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
Surse:
- cărbune: 591 MW
- hidrocarburi: 1753 MW
- hidro: 1334 MW
- nuclear: 1374 MW
- eolian: 907 MW
- fotovoltaic: -2 MW
- biomasă: 43 MW
- instalații de stocare: 0 MW
În 2025, România țintește 2.500 MW noi în sistemul energetic, cu investiții precum Iernut, Mintia, Răstolița, Năvodari și proiectele private cofinanțate prin PNRR, a anunțat, luni, Ministerul Energiei. Potrivit lui Sebastian Burduja, titularul mandatului la conducerea instituției, România se află în fața unui an decisiv pentru sectorul energetic și avem motive să fim optimiști în ceea ce privește finalizarea unor proiecte importante.
