România se confruntă cu un paradox educațional profund: deși accesul la educație formală este larg răspândit, sistemul generează rezultate modeste în formarea de competențe reale.
Aceasta este una dintre concluziile raportului de cercetare „Noi instrumente pentru strategia națională privind educația continuă a adulților”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și C|C|S|A|S (Cluj-Napoca) la solicitarea Ministerului Educației, potrivit stiripesurse.
Studiul arată că 20% dintre adulții români au dificultăți serioase de citire (literație), iar 28% întâmpină probleme cu calculele de bază (numerație). Deficiențele sunt mai accentuate în rândul persoanelor vârstnice, al celor cu educație scăzută și al locuitorilor din mediul rural. Spre exemplu, aproape jumătate dintre adulții cu cel mult studii gimnaziale nu ating nivelul minim de competență în literație sau numerație.
România, la coada Europei la educația permanentă
Deși tranziția digitală și ecologică cere o forță de muncă pregătită și adaptabilă, România înregistrează una dintre cele mai mici rate de participare la educația continuă din Uniunea Europeană. Doar 13% dintre respondenți au participat la un curs de formare în ultimul an, în timp ce alfabetizarea funcțională și digitală rămâne precar dezvoltată.
„Fără date solide și intervenții strategice, decalajul față de media europeană riscă să se adâncească și mai mult”, avertizează autorii studiului. În acest context, raportul EduCAd oferă o bază empirică esențială pentru fundamentarea Strategiei Naționale pentru Educația Continuă a Adulților 2024–2030.
Competențe digitale? Doar în aparență
Majoritatea românilor cred că se descurcă bine în mediul digital, dar evaluările reale dezvăluie altceva: doar 16% spun că știu să folosească un limbaj de programare, iar sub 40% știu să verifice dacă un site este de încredere sau dacă o informație online este corectă.
Percepția propriei „angajabilități” este strâns legată de competențele digitale: cei care cred că stăpânesc mai bine abilitățile digitale se simt mai pregătiți să găsească sau să schimbe un loc de muncă.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
Ce e de făcut?
Raportul recomandă intervenții clare: investiții publice și private în formarea continuă a adulților; extinderea alfabetizării funcționale și digitale; parteneriate locale pentru educație non-formală precum și crearea unui sistem de monitorizare periodică a competențelor-cheie.
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 4.087 de persoane cu vârsta peste 15 ani, folosind instrumente validate internațional, adaptate la realitățile din România (inclusiv testul cognitiv e-PASS și chestionare UNESCO).
