Căldura în creștere afectează deja economia Europei, iar cercetătorii avertizează că pierderile de PIB și de productivitate vor deveni și mai grave în deceniile următoare, potrivit Euronews.
Mai multe studii arată că frecvența tot mai mare a valurilor de căldură are deja un impact semnificativ asupra economiei europene, ducând la pierderi de PIB și de productivitate a muncii. Experții avertizează că aceste efecte economice vor crește considerabil în deceniile următoare.
Citește și: Ion Suruceanu își cere scuze pentru declarațiile făcute la adresa PAS și a unor oameni de cultură
David García-León și colegii săi, într-un studiu publicat în Nature Communications, au analizat valurile de căldură din patru ani excepțional de fierbinți – 2003, 2010, 2015 și 2018 – și au comparat impacturile acestora cu media istorică din perioada 1981–2010.
În acei ani selectați, daunele economice totale estimate cauzate de valurile de căldură au variat între 0,3% și 0,5% din produsul intern brut (PIB) al Europei, acoperind UE27, Regatul Unit și țările EFTA. Aceasta reprezintă de 1,5 până la 2,5 ori mai mult decât media anuală a pierderilor economice din cauza căldurii extreme în perioada 1981-2010, care era de aproximativ 0,2% din PIB.
Aceste estimări presupun că nu sunt implementate măsuri suplimentare de reducere a emisiilor sau de adaptare.
Sudul Europei înregistrează cele mai mari pierderi
România, Cipru, Croația, Portugalia, Malta și Spania prezintă cele mai mari pierderi economice prognozate, cu impacturi care ating sau depășesc -2,5% din PIB până în perioada 2055-2064. Grecia și Italia (ambele -2,17%) și Franța (-1,46%) sunt, de asemenea, așteptate să aibă pierderi semnificative până în anii 2060.
Impact economic regional actual și viitor ale valurilor de căldură în Europa
România se numără printre țările europene care riscă să aibo printre cele afectate economii din cauza căludrii extreme, cu pierderi estimate ce ar putea depăși -2,5% din PIB în intervalul 2055–2064.
Toate aceste țări sunt deja vulnerabile din cauza climatului lor mai cald și se preconizează că vor înregistra cele mai dramatice creșteri ale daunelor cauzate de valurile de căldură.
OCDE – potențiale pierderi de productivitate a muncii
Raportul OCDE din 2024, realizat de Hélia Costa și colegii săi, care acoperă 23 de țări – inclusiv 21 din Europa, precum și Japonia și Coreea de Sud – constată că temperaturile ridicate reduc productivitatea muncii. Cercetarea se bazează pe date meteorologice detaliate și informații financiare de la peste 2,7 milioane de firme din perioada 2000–2021.
Ei au descoperit că atât creșterea numărului de zile cu temperaturi ridicate, cât și apariția valurilor de căldură reduc substanțial productivitatea muncii. Estimările lor de bază arată că zece zile suplimentare cu temperaturi peste 35°C într-un an determină o scădere de 0,3% a productivității anuale a muncii în cadrul firmelor. Această valoare este de 0,2% în cazul temperaturilor peste 30°C.
Când temperatura depășește 40°C, impactul crește brusc, reducând productivitatea cu peste 1,5%, ajungând până la 1,9%. Efectele variază între -1,1% și -2,7%, sugerând că în cel mai extrem scenariu, pierderile pot depăși 2,5%.
Citește și: Casa lui Brad Pitt din California, jefuită de hoți
Franța și Ungaria urmează, fiecare cu o pierdere de 0,13%. Alte țări cu pierderi de 0,1% sau mai mult includ Slovacia, Bulgaria, Slovenia, Italia, Polonia și România.
Când stresul termic este asociat cu o creștere a temperaturii de 2°C în simulare, reprezentând condițiile viitoare, nivelul pierderilor de productivitate crește brusc. Simularea sugerează că productivitatea muncii ar putea scădea cu peste 0,8% în Spania și cu aproximativ 0,5% în Italia și Bulgaria. În schimb, țările nordice precum Danemarca și Finlanda sunt de așteptat să înregistreze cele mai mici pierderi.
Dintre cele cinci cele mai mari economii europene, Regatul Unit înregistrează constant cel mai mic declin al productivității în ambele scenarii.
