România şi alte 15 ţări membre ale Uniunii Europene au solicitat mai mulţi bani pentru Politica Agricolă Comună (PAC) şi Politica de Coeziune în următorul buget pe termen lung al blocului comunitar şi, totodată, au susţinut că o abordare mai graduală a rambursării datoriei actuale şi emiterea de noi obligaţiuni ar trebui considerate drept “opţiuni viabile”, transmite EFE, potrivit stiripesurse.ro.
Aceste idei au fost exprimate într-o scrisoare comună a unui grup de şaisprezece state membre care se autointitulează “Prietenii Coeziunii”, care include Spania, Italia, Polonia, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Croaţia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România, Slovenia şi Slovacia.
În acest document, publicat în aceeaşi zi în care secretari de stat din cele 27 de state membre dezbat Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, semnatarii subliniază că, în conformitate cu propunerea Comisiei, fondurile pentru agricultură, pescuit şi regionale sunt singurele capitole care vor fi vizate de reduceri, în ciuda creşterii generale a bugetului european.
Prin urmare, cele 16 ţări solicită o “creştere a alocaţiilor bugetare pentru statele membre” în proiectul de buget, pe care capitalele naţionale trebuie să îl împartă între Politica Agricolă Comună (PAC), programele de coeziune şi pescuit, printre alte priorităţi. Mai mult, aceste şaisprezece ţări susţin că aceste politici “contribuie semnificativ la obiectivele cheie ale UE şi sunt programele cu cea mai mare vizibilitate” pentru cetăţenii blocului comunitar.
În ceea ce priveşte finanţarea, Prietenii Coeziunii sunt deschişi la discuţii cu privire la noi surse de venituri care să atenueze presiunea asupra bugetelor statelor membre, adăugând că orice noi resurse proprii trebuie să fie autentice, echitabile, directe şi neregresive. În acest sens, semnatarii pledează pentru refinanţarea datoriilor contractate în cadrul fondului de redresare (aproximativ 25 de miliarde de euro anual) pentru a face rambursarea mai graduală şi sugerează emiterea de noi datorii comune.
Acestea ar trebui să fie “opţiuni viabile pentru finanţarea investiţiilor şi a bunurilor publice europene esenţiale pentru autonomia strategică pe termen lung”, subliniază semnatarii.
Într-o declaraţie adresată presei înainte de a participa la reuniune, secretarul de stat spaniol Fernando Sampedro, a declarat că este conştient de faptul că “multe state membre” care au semnat scrisoarea au depus “eforturi” pentru a încorpora ideile de “rambursare graduală” şi datorie comună, subliniind în acelaşi timp că “este clar că acesta este răspunsul la poziţionarea CFM la nivelul de ambiţie de care are nevoie UE”.
Per total, Sampedro a considerat poziţia comună exprimată de aceste şaisprezece ţări drept o “declaraţie foarte ambiţioasă” privind modul în care blocul trebuie să fie “capabil să finanţeze bunurile publice europene”, printre care a menţionat securitatea şi apărarea, dar şi “tripla” tranziţie verde, digitală şi socială.
