Intrarea României în zona euro s-a îndepărtat semnificativ, în principal din cauza politicilor fiscale din ultimii ani, avertizează președintele Asociația CFA România, Adrian Codirlașu, într-o analiză transmisă de organizație.
„Conform anticipațiilor comunității CFA din România, intrarea României în zona euro s-a îndepărtat. Ce a cauzat această evoluție este în special politica fiscală din ultimii ani. Deficitele bugetare ridicate și persistente cauzează inflație ridicată, rate de dobândă ridicate, precum și datorie publică mare”, a declarat Adrian Codirlașu, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Potrivit acestuia, „aceste dezechilibre macroeconomice ne îndepărtează de posibilitatea de aderare la zona euro într-un orizont de timp cel puțin mediu”.
Indicatorul de încredere macroeconomică, ușor în scădere
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut ușor în luna decembrie, cu 0,6 puncte. Evoluția componentelor a fost însă divergentă. Componenta de anticipații a crescut cu 4,4 puncte, până la 38,6 puncte, pe fondul așteptărilor privind continuarea politicilor de reducere a deficitului bugetar.
În schimb, componenta de condiții curente a scăzut abrupt, cu 10,6 puncte, pe fondul unei contracții puternice a consumului în lunile octombrie și noiembrie.
Inflație ridicată și leu sub presiune
Rata anticipată a inflației pentru următoarele 12 luni (ianuarie 2027) a urcat la 6,65%, peste nivelul estimat în luna precedentă. Chiar și așa, 68% dintre participanții la sondaj anticipează o reducere a inflației în următoarele 12 luni față de nivelul actual.
În ceea ce privește cursul de schimb, aproape 96% dintre respondenți se așteaptă la o depreciere a leului. Valoarea medie anticipată a cursului euro/leu este de 5,1375 lei pentru un euro la orizont de șase luni și de 5,1894 lei pentru un euro la orizont de 12 luni.
Piața imobiliară: stagnare și prețuri supraevaluate
Majoritatea participanților la sondaj nu se așteaptă la creșteri semnificative pe piața rezidențială. Astfel, 59% anticipează o stagnare a prețurilor locuințelor în orașe în următoarele 12 luni.
În același timp, 64% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 32% le apreciază drept corect evaluate.
Deficit mare, creștere economică modestă
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 este estimat, în medie, la 7% din PIB. Anticipațiile de creștere economică rămân modeste: 0,8% pentru anul 2025 și 0,9% pentru anul 2026.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Datoria publică este, de asemenea, așteptată să crească, fiind anticipată la 61% din PIB în următoarele 12 luni.
Ratingul de țară și orizontul aderării la euro
În ciuda acestor dezechilibre, aproximativ 91% dintre participanți anticipează menținerea României în categoria de rating recomandată investițiilor în următoarele 12 luni.
Pentru prima dată, sondajul CFA a inclus o întrebare explicită privind aderarea României la zona euro. Conform răspunsurilor, orizontul estimat depășește 13 ani, față de 11 ani în 2024, semn că percepția privind convergența economică s-a deteriorat.
