Europenii au așteptări ridicate privind autoritățile Uniunii Europene și bugetul comun, arată un Eurobarometru publicat miercuri. Românii vor ca statele membre să fie mai unite, iar UE să aibă mai multe mijloace pentru a face față provocărilor, potrivit stiripesurse.
- 68% dintre cetățenii UE doresc ca Uniunea Europeană să joace un rol mai important pentru a le asigura protecția în fața crizelor internaționale și a riscurilor de securitate
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
- Nouă din zece europeni (90%) cer statelor membre să răspundă împreună provocărilor globale actuale; majoritatea europenilor (77%) consideră că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față contextului geopolitic care se schimbă rapid
- Apărarea și securitatea (37% dintre europeni), precum și competitivitatea, economia și industria (32% dintre europeni) sunt domeniile asupra cărora UE ar trebui să se concentreze pentru a-și consolida poziția în lume
- Să investim în ceea ce contează: 78% dintre europeni cred că UE ar trebui să finanțeze mai multe proiecte, iar 91% afirmă că PE ar trebui să fie informat corespunzător și să dispună de mijloacele necesare pentru a controla cheltuielile UE.
În contextul incertitudinii geopolitice, 68% dintre europeni sunt de părere că UE ar trebui să joace un rol mai important în protejarea cetățenilor săi în fața crizelor globale și a riscurilor de securitate.
Nouă din zece cetățeni europeni (90%) doresc ca statele membre să fie mai unite, iar peste trei sferturi (77%) cred că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față provocărilor globale actuale.
Dintre respondenții români, 43% consideră că UE ar trebui să joace un rol mai important în protejarea cetățenilor în fața crizelor. 73% dintre români afirmă că statele membre ar trebui să fie mai unite, iar 71% cred că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față provocărilor actuale globale.
UE trebuie să se concentreze pe apărare și securitate (37%) și pe competitivitate, economie și industrie (32%), pentru a-și consolida poziția în lume și a face față contextului politic și economic actual.
Pentru cetățenii din România participanți la sondaj, prioritățile UE pentru a-și asigura poziția în lume ar trebui să fie securitatea alimentară și agricultura (34%) și apărarea și securitatea (30%).
Cetățenii europeni consideră că Parlamentul European ar trebui să acorde prioritate următoarelor aspecte: inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (41%), apărarea și securitatea (34%) și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (31%).
Ținerea sub control a inflației și a costului vieții a fost considerată o problemă esențială și în contextul alegerilor europene, așa cum reiese din sondajul Eurobarometru realizat după alegerile europene, iar situația economică este, în continuare, o preocupare majoră pentru mulți europeni.
Cetățenii români participanți la sondaj consideră că prioritățile Parlamentul European ar trebui să fie: inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (42%), sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (37%), agricultura și securitatea alimentară (29%), urmată de lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (28%) și mai mult sprijin pentru sănătatea publică (28%).
Finanțare comună pentru proiecte comune
Pentru a investi mai eficient în ceea ce contează, aproape opt din zece europeni sunt de părere că mai multe proiecte ar trebui să fie finanțate de UE, și nu de statele membre în mod individual (78%). 60% dintre respondenții din România consideră că mai multe proiecte ar trebui finanțate de UE mai degrabă decât de statele membre individual.
91% dintre cetățeni europeni (68% dintre cetățenii români) afirmă că Parlamentul European trebuie să dispună de toate informațiile și mijloacele necesare pentru a controla în mod corespunzător cheltuielile UE. În plus, 85% dintre europeni, respectiv majoritatea respondenților din toate statele membre (61% dintre români), sunt de acord că alocarea de fonduri statelor membre ar trebui să fie condiționată de respectarea de către acestea a statului de drept și a principiilor democratice.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Impactul apartenenței la UE
Aproape trei din patru respondenți din întreaga UE (72%) afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Dintre aceștia, jumătate consideră că impactul este unul „pozitiv” (50%), 31% că impactul nu este „nici deosebit de pozitiv, nici negativ” și 18% că impactul este „negativ”.
Acțiunile UE au un impact asupra vieții de zi cu zi pentru 60% dintre cetățenii români. Dintre aceștia, jumătate consideră că impactul este unul „pozitiv” (50%), 34% că impactul nu este „nici deosebit de pozitiv, nici negativ” și 16% că impactul este „negativ”.
UE este văzută ca un loc al stabilității, iar 73% dintre europeni afirmă că țara lor a avut de câștigat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană.
Principalele motive invocate de respondenți pentru a-și justifica răspunsul sunt contribuția UE la protejarea păcii și consolidarea securității (37%), cooperarea mai bună între statele membre (36%) și contribuția la creșterea economică (29%).
Un procent de 67% dintre români consideră că țara noastră a beneficiat din postura de membru al UE, principalele motive fiind că UE oferă românilor noi oportunități de muncă (39%), UE îmbunătățește nivelul de trai al românilor (26%) și UE contribuie la creșterea economică din România (24%).
