Rusia a condamnat peste 200 de prizonieri ucraineni de crime de război
Rusia anunţă luni că a condamnat peste 200 de militari ucraineni – prizonieri de război, mulţi dintre ei în asediul de la Meriupol, pe care-i acuză de atrocităţi împotriva civililor – la pedepse grele cu închisoarea, la aproape doi ani de la începutul ofensivei ruse, relatează AFP.
Ambele tabere au luat câteva mii de militari prizonieri – al căror număr exact nu a fost dezvăluit public, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și: Congresul PPE are loc la București înaintea alegerilor europarlamentare
În ultimele luni, Moscova şi-a multiplicat procesele unor prizonieri pe care-i acuză de crime de război.
Kievul şi organizaţii de spărarea drepturilor omului denunţă aceste proceduri.
Autorităţile ruse îi acuză pe aceşti militari, dintre care mulţi au fost luaţi prizonieri în timpul sângerosului asediu al Mariupolului, în 2022, de atrocităţi împotriva civililor.
Însă armate rusă este cea care a organizat un asediu devastator al Mariupolului, în care a ucis, acuză Kievul, zeci de mii de oameni.
Preşedintele Comitetului rus de anchetă Aleksandr Bastrîkin, anunţă că ”200 de militari ucraineni (au fost) condamnaţi la pedepse lungi de închisoare, din cauză că au ucis civili şi au maltratat prizonieri” ruşi.
Rusia vrea ”să continue” să judece militari ucraineni – inclusiv ”oficiali de rang înalt”, dă el asigurări într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă de stat RIA Novosti, publicat luni.
Moscova nu a anchetat, însă, niciodată, cu privire la crime de război de care sunt acuzaţi militari ruşi – precum masacrul de la Bucea, pe care Rusia îl consideră o ”înscenare” a Occidentului.
Ea dezminte că loveşte ţinte civile şi consideră că nu este vinovată de distrugerea unor oraşe pe care le-a asediat, ca Bahmut sau Mariupol.
La începutul lui ianuarie, cele două ţări au anunţat că au făcut cel mai mare schimb de deţinuţi de la începutul invaziei ruse.
Preşedintele Comitetului rus de anchetă anunţă că numărul proceselor de ”extremism” din Rusia a crescut cu 62% în 2023 faţă de anul precedent – un bilanţ care reflectă o intensificarea a reprimării opoziţiei.
Autorităţile ruse au deschis 273 de anchete cu privire la ”difuzare de informaţii false” despre armata rusă, anunţă el – o acuzaţie folosită pentru a pune căluş criticilor invaziei Ucrainei de către Rusia.
Citește și: Papa Francisc a refuzat o donaţie substanţială de la o mare companie din domeniul apărării
Aleksandr Bastrîkin evocă totodată acte de sabotaj ale unor căi feroviare ruseşti în favoarea Ucrainei în regiuni de frontieră, dar şi în Siberia sau în Marele Nord rus.
La sfârşitul lui 2023, Kievul a revendicat, de exemplu, un atac vizând treburi de transport de carburant în Extremul Orient rus, la mii de kilometri distanţă de front.
