Pe străzile Moscovei, șoferi nemulțumiți așteaptă răbdători la cozi lungi pentru a alimenta cu benzină, în contextul unei penurii acute de combustibil la nivel național.
Mulți spun că și-au petrecut întreaga zi conducând prin oraș în căutarea unui loc unde să poată alimenta – o situație extraordinară în capitala unuia dintre cei mai mari producători de energie din lume și cu totul neașteptată într-un oraș care, până acum, a fost ferit de efectele războiului din Ucraina, scrie CNN.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Însă acum, pentru prima dată într-un conflict aflat deja în al cincilea an, realitatea dură a ceea ce Kremlinul continuă să numească o „operațiune militară specială” a devenit imposibil de ignorat pentru rușii de rând.
În ultima lună, campania fără precedent cu drone desfășurată de Ucraina a fost remarcabilă atât prin amploare, cât și prin impact.
Într-o singură noapte, săptămâna trecută, Rusia a anunțat că a interceptat 660 de drone în 12 regiuni – unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene de la declanșarea invaziei pe scară largă în 2022.
Țintele nu sunt alese la întâmplare, ci cu grijă: rafinării, terminale petroliere, nave militare și fabrici de armament aflate adânc în teritoriul Rusiei.
Este o campanie concepută pentru a slăbi economia de război a Rusiei și pentru a crește costurile economice și politice pe care Kremlinul le suportă pentru continuarea războiului.
Iar strategia pare să dea rezultate.
În întreaga Rusie, publicațiile independente au documentat apariția unor cozi tot mai mari la benzinării, pe măsură ce lipsa combustibilului începe să se facă simțită – imagini pe care autoritățile ar prefera să le țină departe de ochii publicului.
În Crimeea anexată de Rusia în 2014, vânzarea de combustibil a fost suspendată după instituirea stării de urgență în peninsulă.
Chiar și pentru Kremlin, care obișnuiește să minimalizeze eșecurile dureroase, realitatea a devenit dificil de evitat.
Președintele rus Vladimir Putin a convocat în weekend o reuniune de urgență și a dezvăluit că rezervele naționale de benzină au scăzut la niveluri îngrijorătoare.
„Știți foarte bine că problemele pentru șoferi și pentru companii persistă”, le-a spus Putin oficialilor prezenți, recunoscând astfel ceea ce autoritățile încercaseră să minimalizeze timp de mai multe săptămâni. „Din păcate, încă există cozi la benzinării”, a adăugat el.
Au existat și alte semne că Kremlinul resimte presiunea.
Putin a dezvăluit că este analizată posibilitatea unei interdicții totale la exporturile de motorină, după ce propriul vicepremier declarase presei că o asemenea măsură nu este necesară. Liderul rus a confirmat și că a fost înființat un grup de lucru care se ocupă de problema combustibilului.
Putin a avertizat, de asemenea, că agricultura este în pericol și a spus că Rusia trebuie „să reducă la minimum impactul atacurilor teroriste asupra țintelor și infrastructurii civile” – o schimbare atent formulată de ton pentru un lider care până acum a respins atacurile cu drone ale Ucrainei ca fiind lipsite de importanță, adaugă CNN.
Există o ironie evidentă în faptul că, ani la rând, distrugerea sistematică a infrastructurii energetice a Ucrainei – centrale electrice, stații de transformare și instalații de încălzire – a reprezentat una dintre strategiile deliberate ale Rusiei în război, menită să distrugă moralul populației făcând viața de zi cu zi insuportabilă.
Acum, Ucraina pare să fi întors această strategie împotriva Rusiei, iar rușii încep să simtă pe propria piele efectele ei.
Acest lucru alimentează speranțele criticilor occidentali ai Moscovei.
La summit-ul G7 din Franța, desfășurat la începutul acestei luni, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost categorică: „Valul se întoarce în favoarea Ucrainei. Situația din 2026 este foarte diferită de cea din 2025. Oboseala Rusiei este acum vizibilă. Acesta este momentul să ne intensificăm sprijinul.”
Oficiali occidentali susțin că ofensiva ucraineană cu drone a afectat serios aprovizionarea cu combustibil și livrările militare ale Rusiei, încetinind eforturile Moscovei pe câmpul de luptă.
Într-un raport recent, Council on Foreign Relations a arătat că intensificarea operațiunilor cu drone a contribuit direct la recucerirea de către Ucraina a aproximativ 202 kmp de teritoriu în luna februarie și la inversarea tendinței de avans constant al Rusiei care caracterizase frontul pe tot parcursul anului 2025.
Până și tonul președintelui american Donald Trump pare să se fi schimbat.
La summit-ul G7, el le-a spus jurnaliștilor că Rusia „ar trebui să încheie un acord”.
Câteva zile mai târziu, revenit la Washington și vorbind din Biroul Oval, Trump l-a descris pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept „curajos” și a spus că acesta „se descurcă destul de bine” în război – declarații considerabil mai favorabile decât cele făcute anul trecut, când exercita presiuni publice asupra Kievului să negocieze dintr-o poziție de slăbiciune.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
La rândul său, Zelenski a explicat clar ce crede că poate obține prin campania cu drone. Cu sprijinul potrivit, Ucraina poate „crea rapid condițiile în care Rusia va fi obligată să aleagă pacea”, a declarat el.
Totuși, ar fi o greșeală să se concluzioneze că problemele actuale ale Rusiei vor forța Kremlinul să cedeze – cel puțin nu deocamdată și, probabil, nici prea curând.
De-a lungul ultimelor decenii, Putin și-a construit imaginea unui lider inflexibil, ceea ce face ca o capitulare, o retragere sau chiar un compromis în Ucraina să fie extrem de puțin probabil și foarte dificil de acceptat pentru el.
Cu peste un milion de morți și răniți în urma invaziei ordonate de Putin, potrivit celor mai bune estimări occidentale, și cu revendicări de suveranitate asupra a patru regiuni ucrainene pe care Rusia încă nu le controlează în totalitate, orice acord care nu poate fi prezentat la Moscova drept o victorie decisivă riscă să provoace tensiuni politice interne serioase.
Cei mai radicali susținători ai lui Putin continuă să afirme că întreaga regiune Donbas poate și trebuie cucerită. Acest argument nu dispare doar pentru că rafinăriile rusești sunt în flăcări.
Iar, deși actuala penurie de combustibil este cât se poate de reală și dureroasă, ea nu trebuie confundată cu ridicarea steagului alb.
