Rusia a dat asigurări marţi că niciun incident nu a afectat instalaţiile sale nucleare, în pofida poluării radioactive detectate la sfârşitul lunii septembrie de serviciile meteorologice, care confirmă rapoartele mai multor reţele europene de monitorizare, informează marţi agerpres .
Anunţul conglomeratului nuclear rus Rosatom potrivit căruia “niciun incident sau pană” nu a fost înregistrat la instalaţiile sale vine la o zi după ce Agenţia de meteorologie rusă Rosgidromet a confirmat că au fost detectate concentraţii “extrem de mari” de ruteniu-106 la sfârşitul lunii septembrie în sudul Munţilor Urali.
Printre staţiile care au înregistrat cele mai mari concentraţii de ruteniu-106, un produs de fisiune din industria nucleară, se numără Argaiash. Între 26 septembrie şi 1 octombrie, “o concentraţie extrem de ridicată (…) depăşind 986 de ori” nivelurile înregistrate în luna precedentă a fost detectată aici.
Staţia Argaiash este situată în apropierea complexului nuclear Maiak – afectat în 1957 de unul dintre cele mai grave accidente nucleare din istorie – însă acesta a precizat într-un comunicat că “poluarea radioactivă cu ruteniu-106 detectată de către agenţia Rosgidromet nu are legatură” cu activităţile sale.
Complexul, care azi serveşte drept loc de retratare a combustibilului nuclear uzat, adaugă în comunicat că nu a “manipulat ruteniu-106” în cursul anului 2017 şi nu l-a produs de mai mulţi ani.
Datele oferite de Rosgidromet sunt în concordanţă cu concluziile Institutului francez de protecţie împotriva radiaţiilor şi de siguranţă nucleară (IRSN), care a estimat la începutul lunii noiembrie, după o anchetă, că poluarea radioactivă detectată în Europa la sfârşitul lunii septembrie îşi are originea “între Volga şi Urali”.
IRSN a precizat că sursa poluării nu poate proveni de la un reactor nuclear, deoarece ar fi trebuit să fie detectate şi alte elemente radioactive şi a avansat ipoteza unei scurgeri de la o instalaţie legată de ciclul combustibilului nuclear sau de fabricarea de surse radioactive.
De la începutul lunii octombrie, IRSN şi mai multe reţele europene de monitorizare a radioactivităţii au măsurat nivele anormale de ruteniu-106, un element artificial care nu există în stare naturală.
Dând asigurări că nivelurile detectate în Europa erau cu mult sub cele de alertă şi fără consecinţe pentru sănătate, IRSN a declarat că “din cauza cantităţilor eliberate, consecinţele unui accident de o asemenea amploare în Franţa ar fi impus pe plan local punerea în aplicare de măsuri de protejare a populaţiei”.
În Rusia, complexul Maiak a dat asigurări că nivelurile înregistrate de Rosgidromet sunt, în orice caz, de “20.000 de ori mai mici decât doza anuală admisă şi nu prezintă un risc pentru sănătate”.
Aceste concluzii au fost susţinute de către mai multe instituţii, de la agenţia de protecţie a consumatorilor Rospotrebnadzor – potrivit căreia “nivelurile maxime de ruteniu-106 în atmosferă sunt de peste 200 de ori mai mici decât nivelul admis”, până la Ministerul Mediului din Rusia care a evocat niveluri “de câteva ori mai mici decât standardele”.
Ministerul Mediului a pus la îndoială, de asemenea, “poziţia organizaţiilor publice” ale căror “estimări incompetente” au provocat difuzarea de informaţii false, vizând în mod explicit Greenpeace, care şi-a manifestat îngrijorarea luni pentru consecinţele pentru sănătate ale acestei poluări.
Organizaţia pentru protecţia mediului a cerut Rosatom “să efectueze o investigaţie amănunţită şi să publice date despre evenimentele de la Maiak”, cerând totodată deschiderea unei anchete privind “eventuala disimulare a unui incident nuclear”.
Deşi sursa exactă a poluării nu este cunoscută, “este obligatoriu o sursă terestră, cu siguranţă de la o staţie de tratare a efluenţilor lichizi ai unui combustibil uzat”, potrivit lui Jean-Marc Peres, directorul adjunct al IRSN, care a evocat “o scurgere de gaze”.
“Aceasta este ipoteză cea mai probabilă. Este un scenariu deja observat la dimensiuni mai mici, cu eliberări mult mai mici”, a adăugat el.
De la dezastrul nuclear din 1986 de la Cernobâl, la acel moment aflat în Ucraina sovietică, care a contaminat o mare parte a Europei, temerile Occidentului privind securitatea instalaţiilor nucleare sovietice şi, ulterior, ruseşti nu au dispărut.
În 1957, la Maiak, o pană a sistemului de răcire a unei cuve a provocat eliberarea accidentală de deşeuri nucleare lichide care au afectat 260 000 de persoane şi au necesitat evacuarea mai multor localităţi din regiune.
