La patru ani de la invazia Ucrainei, nemulțumirea începe să iasă la iveală în Rusia, pe fondul problemelor tot mai frecvente cu Internetul și al restricțiilor care apasă asupra vieții de zi cu zi. Răspunsul Kremlinului este însă familiar: mai mult control, mai multă represiune.
Problemele cu Internetul din orașele rusești au devenit tot mai frecvente și au început să provoace reacții vizibile în rândul cetățenilor. Întreruperile afectează comerțul online, aplicațiile și serviciile esențiale, transformând viața cotidiană într-un exercițiu de adaptare constantă, arată o analiză CNN.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Președintele Vladimir Putin a recunoscut situația, dar a minimalizat impactul, afirmând că astfel de incidente sunt „rare” și au legătură cu măsurile de securitate pentru prevenirea atacurilor teroriste. În același timp, a sugerat că publicul nu trebuie informat în detaliu, pentru a nu compromite operațiunile.
Un nou val de arestări și percheziții politice
În paralel cu nemulțumirile sociale, autoritățile ruse au lansat în ultimele săptămâni o serie de acțiuni represive vizibile: arestări, descinderi și anchete cu miză politică.
Un caz recent vizează editura Eksmo, una dintre cele mai mari din Rusia, unde anchetatorii au reținut angajați într-un dosar de „propagandă LGBTQ”. În centrul investigației se află o carte bestseller despre o relație între doi tineri, publicată de marca editorială Popcorn Books, deja închisă de autorități.
Măsura vine după ce, în 2023, Curtea Supremă a Rusiei a declarat „mișcarea internațională LGBTQ” drept organizație extremistă, extinzând drastic riscurile penale pentru activiști – sau chiar pentru editori.
Presa independentă, împinsă tot mai mult la margine
Represiunea nu se oprește la industrie editorială. La începutul lunii, poliția a descins la sediul publicației independente Novaya Gazeta, într-un nou episod care confirmă restrângerea accelerată a libertății de exprimare.
Jurnalistul Oleg Roldugin a fost reținut pentru audieri într-un dosar privind presupusa gestionare ilegală a datelor personale, acuzații pe care le-a respins. Chiar dacă a fost eliberat, efectul de intimidare este evident.
După închiderea ediției tipărite în 2022, în urma invaziei Ucrainei, Novaya Gazeta continuă online, dar presiunea constantă reduce și mai mult spațiul rămas pentru presa independentă.
Internet controlat și rețele interzise
Accesul la informații este deja sever limitat în Rusia. Platforme populare precum Facebook și Instagram sunt interzise, iar autoritățile promovează o aplicație de mesagerie controlată de stat, MAX.
În același timp, organizația pentru drepturile omului Memorial a fost desemnată „extremistă”, o decizie criticată de Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, care avertizează că astfel este „tratată ca infracțiune activitatea critică în domeniul drepturilor omului”.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Fantomele URSS revin în prim-plan
Pe lângă măsurile actuale, autoritățile ruse readuc în spațiul public simboluri ale trecutului sovietic. Academia FSB a fost redenumită în onoarea lui Feliks Dzerjinski, fondatorul poliției secrete sovietice.
În paralel, monumente dedicate victimelor represiunii au fost demontate, iar gesturile simbolice din perioada post-sovietică sunt inversate treptat. State europene au protestat recent după desființarea unui memorial din Siberia.
