Rusia poartă discuţii cu cei mai apropiaţi parteneri ai săi în problema desfăşurării de arme cu rază lungă de acţiune, a transmis miercuri agenţia de presă de stat TASS, citându-l pe ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov -relatează Agerpres.
Într-un interviu acordat TASS, Riabkov a afirmat că „partenerii cei mai apropiaţi” ai Moscovei se află atât în Asia, cât şi în America Latină, cu care „situaţia de securitate este discutată în mod substanţial, nu numai la nivel de schimb de opinii”.
Citește și : CA obține câștig de cauză față de Cinema 1 privind insuficiența de programe locale
„Nu este nimic nou în asta”, a remarcat Riabkov, citat de TASS. „Problema (plasarea de arme cu rază lungă de acţiune) este abordată… cu un număr de parteneri ai noştri”, a adăugat el.
Ministrul adjunct de externe rus nu a numit nicio ţară şi a spus că discuţiile se poartă „în deplin respect” pentru obligaţiile pe care ţările şi le pot asuma în baza tratatelor internaţionale, inclusiv a celor la care Rusia nu este parte.
La 6 iunie, preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţi ai agenţiilor de presă străine, a declarat că Moscova are în vedere un răspuns simetric la furnizarea de arme occidentale cu rază lungă de acţiune către Ucraina pentru atacurile asupra teritoriului rus. „Rusia poate furniza arme cu rază lungă de acţiune în regiuni ale lumii, de unde vor exista lovituri asupra unor facilităţi sensibile ale ţărilor care fac asta Rusiei”, a declarat Putin. Mai târziu, în cadrul Forumului economic de la Sankt Petersburg, Putin a specificat că Rusia nu furnizează încă arme cu rază lungă de acţiune inamicilor Occidentului, dar îşi rezervă dreptul de a începe astfel de livrări.
Preşedintele rus Vladimir Putin efectuează miercuri o vizită oficială în Coreea de Nord, SUA şi aliaţii lor exprimându-şi temerea că Moscova ar putea oferi ajutor pentru programele nuclear şi de rachete ale Phenianului, care sunt interzise de rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU.
Contactele diplomatice între Rusia şi SUA, a declarat Riabkov pentru TASS, au fost reduse la un minim absolut, axându-se în principal pe problemele legate de ambasade, vize şi problemele umanitare.
„Contactele noastre cu americanii sunt reduse la un minim absolut, atât în ceea ce priveşte cantitatea, cât şi conţinutul”, a afirmat Riabov în interviu.
„Cât priveşte subiectele politice… nu există altceva decât contacte episodice pe marginea organizaţiilor internaţionale”, a spus el, avertizând că relaţiile diplomatice între cele două ţări s-ar putea înrăutăţi şi mai mult ca răspuns la demersurile SUA de a confisca activele ruseşti.
„Scăderea nivelului relaţiilor diplomatice face parte din arsenalul de mijloace”, a spus Riabkov.
Citește și : Reţeaua de socializare X autorizează de acum în mod oficial conţinuturile pornografice
Ca răspuns la războiul Rusiei în Ucraina, SUA şi aliaţii lor au interzis tranzacţiile cu Banca Centrală şi Ministerul de Finanţe ale Rusiei şi au blocat circa 300 de miliarde de dolari din activele ruseşti suverane în Occident, majoritatea în instituţii financiare europene, nu americane.
G7 – grupul celor şapte naţiuni puternic industrializate din lume – a fost de acord să folosească veniturile provenite din activele ruseşti îngheţate pentru a acorda Ucrainei împrumuturi de 50 de miliarde de dolari.