Armata rusă a respins o contraofensivă ucraineană în provincia rusă de graniţă Kursk, a susţinut duminică Ministerul rus al Apărării, ale cărui trupe au eliberat mai mult de jumătate din teritoriul pierdut în acea provincie în urma ofensivei surpriză lansate acolo de Ucraina în august, dar nu şi-au atins obiectivul de a-l elibera complet până la învestirea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA, relatează agenţia EFE.
“Unităţi ale grupării militare Nord au respins două atacuri inamice ucrainene în ultimele 24 de ore”, potrivit Ministerului rus al Apărării, care susţine că trupele sale continuă la rândul lor acţiunile contraofensive ce au ca obiectiv eliberarea completă a provinciei Kursk, potrivit stiripesurse.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Dar, potrivit surselor ucrainene, intensitatea luptelor a diminuat recent în Kursk, unde duminică au avut loc 12 confruntări, faţă de peste 90 pe zi câte erau în urmă cu două săptămâni, când atât Ucraina cât şi Rusia au lansat simultan atacuri de anvergură ce au transformat atunci acel sector de front în zona cea mai fierbinte al războiului.
De atunci, trupele ucrainene au reuşit avansuri limitate în direcţia localităţilor Berdin şi Bolşoie Soldaţkoe, în timp ce trupele ruse au câştigat ceva teren în zona de la vest de Sudja, singurul oraş din Kursk căzut sub control ucrainean.
“Ruşii trimit mici grupuri de asalt, care de obicei sunt distruse, în timp ce nord-coreenii s-au mai calmat puţin”, scrie un blogger militar ucrainean, cunoscut sub numele de “Oficial”.
Atacul ucrainean în regiunea Kursk, lansat pe 6 august, a luat Moscova prin surprindere în acea zonă slab apărată şi a fost o lovitură umilitoare pentru Kremlin. În timp ce armata ucraineană a angajat în această operaţiune unele dintre cele mai bune unităţi ale sale, numeroşi soldaţi ruşi tineri recruţi au fost luaţi uşor prizonieri în incursiunea ucraineană peste graniţă.
De atunci, armata rusă, sprijinită de curând şi de trupe nord-coreene, a recuperat mai mult de jumătate din teritoriul de circa 1.200 de kilometri pătraţi ocupat de armata ucraineană în Kursk.
Un general din cadrul NATO a susţinut joi că, din cei aproximativ 11.000 de soldaţi nord-coreeni dislocaţi în Kursk, circa o treime au fost ucişi sau răniţi în lupte. De partea sa, Ministerul rus al Apărării a susţinut vineri că armata ucraineană ar fi pierdut circa 5.600 de soldaţi în confruntările din provincia Kursk.
Aceste confruntări s-au intensificat pe final de an, ambele tabere încercând să obţină pe teren poziţii cât mai avantajoase în perspectiva unor eventuale negocieri de pace care ar putea fi impulsionate după învestirea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA pe 20 ianuarie.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
În timp ce Ucraina nu şi-a atins obiectivul urmărit prin atacul asupra provinciei ruse Kursk, acela de a relaxa presiunea rusă pe frontul din estul Ucrainei, unde trupele ruse şi-au continuat înaintarea, reuşind în special ocuparea bastionului ucrainean Kurahove, nici Rusia nu şi-a atins obiectivul de a elibera complet teritoriul pierdut în Kursk până la inaugurarea noului preşedinte american, iar ambele tabere au angajat pe frontul din Kursk mari resurse în efective şi echipamente, cu pierderi semnificative de ambele părţi.
Potrivit presei ruse de opoziţie, obiectivul de a elibera complet Kursk până pe 20 ianuarie fusese stabilit de preşedintele rus Vladimir Putin. La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dispus armatei sale să facă tot posibilul pentru a-şi menţine poziţiile în Kursk, teritoriu în care el vede o monedă de schimb la eventuale negocieri cu Rusia.
