Deteriorarea recentă a cablurilor submarine de telecomunicații din Marea Baltică care leagă Germania de Finlanda și Lituania de Suedia sunt ambele considerate acte de sabotaj și ne-au reamintit vulnerabilitatea infrastructurii critice la atacurile hibride, relatează Euronews.com.
Suspiciunile cu privire la cine a provocat pagubele se concentrează în prezent asupra Rusiei, potrivit stiripesurse.
Citește și: Trei sferturi din suprafaţa Pământului a devenit ‘permanent mai aridă’
„Pentru țările care se învecinează cu Marea Baltică, infrastructura submarină este extrem de importantă, în special pentru țările de pe țărmul estic al Mării Baltice, statele baltice și Finlanda, deoarece o mare parte din conexiunile noastre de infrastructură de date și energie între toate țările UE trec pe sub Marea Baltică: cabluri de date, cabluri electrice, conducte de gaze”, a declarat pentru Euronews Henrik Praks, cercetător din Estonia la Centrul internațional pentru securitate și apărare (ICDS).
Miza este într-adevăr mare. 90% din datele de comunicații digitale globale trec prin cabluri submarine. Împrejmuită de opt state membre ale Uniunii Europene, Marea Baltică este o zonă strategică care rămâne vulnerabilă la atacurile hibride.
„Mediul marin este guvernat de acte juridice specifice în care libertatea universală de navigație care derivă din dreptul mării oferă statelor de coastă foarte puține posibilități reale de a aresta și urmări navele, de exemplu navele comerciale, care ar fi implicate în astfel de activități ilegale”, explică Praks.
Atacuri hibride
La rândul său, Consiliul European a condamnat intensificarea activităților hibride conduse de Rusia împotriva UE, inclusiv dezinformarea, atacurile cibernetice, precum și înarmarea migrației.
Perturbarea societăților occidentale și stârnirea fricii în rândul populației sunt principalele obiective ale acestor atacuri hibride, susține Joris Van Bladel, cercetător la Institutul Egmont din Bruxelles.
„De ce fac asta? Pentru că este mai ieftin pentru ruși. Și nu au mijloacele de a purta un război direct. Prin urmare, este un tip de interferență foarte profitabil”, explică Bladel pentru Euronews.
Aceste tehnici nu sunt noi. Țările baltice au fost supuse atacurilor hibride rusești încă de la obținerea independenței în anii 1990, spune Ivars Ijabs, eurodeputat Renew Europe din Letonia. Totuși, acestea s-au intensificat în ultima perioadă.
În 2016, NATO a declarat că țările sale membre ar putea invoca articolul 5, care prevede posibilitatea de a veni în ajutorul unui membru atacat în cazul în care unul sau mai mulți ar fi vizați de activități hibride.
Răspunsul UE
În mai, Consiliul European a aprobat un cadru pentru coordonarea răspunsului UE la campaniile hibride. În special, acesta include desfășurarea de echipe de reacție rapidă în cazul unor amenințări hibride.
În cursul unei dezbateri la Parlamentul European de la Strasbourg în noiembrie, europarlamentarii au solicitat să se acorde atenție tacticilor de război hibrid utilizate de Rusia în Europa și, în special, în Marea Baltică.
Citește și: Jean-Claude Juncker: Donald Trump ar trebui să fie tratat cu respect
„Cred că UE ar trebui să își folosească superioritatea tehnologică. Și de aceea sunt foarte fericit că Comisia Europeană folosește bani din Mecanismul Conectarea Europei și investește în dezvoltarea de noi cabluri cu senzori care pot detecta rapid ce se întâmplă sub mare, pentru că altfel va fi întotdeauna foarte ușor pentru Rusia să spună că nu sunt ei”, explică Ijabs pentru Euronews.
Descurajări precum închiderea Mării Baltice trebuie să fie pe masă, adaugă eurodeputatul leton, deși ar fi o măsură sensibilă din punct de vedere politic.
Aceste atacuri hibride nu sunt însă limitate la țările baltice. În 2023, aproximativ douăzeci de trenuri poloneze au avut funcția de oprire declanșată de un hack radio.
